2. Pericolele
inactivitatii fizice şi costurile pe care ea le genereaza
Este
deja un truism
astăzi faptul că inactivitatea fizică, sedentarismul reprezintă un mare
pericol pentru individ. De exemplu, OMS estimează că, anual,
inactivitatea fizică reprezintă cauza a 1,9 milioane decese
premature la nivelul întregului glob, şi că 600 000 (aşadar,
ceva mai putin de 1/3) din acestea, survin în Regiunea
Europeană, deci în cele 53 de ţări ce aparţin acestei
regiuni (30).
Aşa
cum se ştie
însă,
inactivitatea fizică afectează nu numai indivizii, ci
întreaga
colectivitate socială din care ei fac parte, iar efectele acestei
inactivităţi fizice asupra sănătăţii populaţiei se
concretizează în costuri exorbitante,
înfricoşătoare
chiar.
Pericolul
cel mai
mare la care
ne expune inactivitatea fizică este, după cum adesea se spune,
îmbolnăvirea de inimă. Tocmai din acest motiv, specialiştii,
dar şi liderii naţiunilor, sunt din ce în ce mai interesaţi
să cunoască cele mai noi date cu privire la incidenţa şi
efectele bolilor cardiovasculare.În
acest sens, în 2005,
de ziua Sfăntului Valentin, European Heart Network
(EHN)( ***)
(Reţeaua Europeană a Inimii), împreună cu British Heart
Foundation (Fundaţia Britanică a Inimii), au dat publicităţii
noua ediţie a « statisticii bolilor
cardiovasculare
la nivelul Europei ». Textul integral al acestui
document
pot fi citit pe internet (21),
dar noi vom reţine aici doar
următoarele date, cu adevărat şocante :
-
bolile
cardiovasculare (bcv)
cauzează 49% dintre toate decesele în Europa considerată
în general, şi 42% în UE;
-
ele reprezintă
principala
cauză de mortalitate la femei, în toată Europa, iar la
bărbaţi în
toată Europa, cu excepţia Franţei şi a statului San Marino;
-
aproape 1/3 din
anii
« pierduţi » (netrăiţi, de fapt)
din cauza
deceselor precoce, se
datorează bcv;
-
mortalitatea prin
bcv şi
incidenţa lor, etalează o scădere în ţările europene
nordice, sudice
şi vestice, pe când în ţările central şi
est-europene se constată fie o scădere prea lentă, fie o
creştere ;
- se estimează că bcv generează la nivelul întregii economii
a
UE, costuri de cca 169 miliarde
Euro/an.
Din
aceeaşi
statistică, pentru
că are de asemenea legatura cu inactivitatea fizică, mai reţinem
şi faptul că peste 48 de milioane de adulţi în Europa
luată în totalitate, si cca 23 de milioane adulţi
în
UE, au diabet, iar prevalenţa acestuia creşte. Obezitatea
reprezintă
o altă problemă majoră de sănătate, ce are o
strânsă legătură cu nivelul de activitate fizică al
individului şi care, din păcate, creşte într-un ritm
alarmant. Spre exemplu, un document recent (71)
arată că s-a ajuns ca
în UE, până la 27% dintre bărbaţi şi până
la 38 % dintre femei, să fie obezi, procentele variind în
funcţie de ţară. Problema
şi mai
îngrijorătoare este însă aceea a obezităţii
în
rândul
copiilor şi tinerilor din UE, în condiţiile în care
numărul copiilor supraponderali creşte cu cca 400 000 în
fiecare an. (ibidem). În acest sens, diverse studii estimează
că 10 – 30 % dintre copii Europei, în
vârstă de 7 –
11 ani şi 8 – 25 % dintre adolescenţi ( 14 – 17 ani
), prezintă
un exces de grăsime. Obezitatea este în general mai crescută
în ţările sudice ale UE, cu mare probabilitate datorită
alimentaţiei bogate în grăsimi, zahăr şi sare. Astfel,
Spania, Italia ( cu până la 36% dintre copii de 9 ani
supraponderali sau obezi), Portugalia, Malta şi Creta, raportzează
procente de peste 30%, în ce priveşte supragreutatea şi
obezitatea la copii de 7 – 11 ani, în timp ce
în
Anglia, Irlanda, Cipru, Suedia şi Grecia, procentele depăşesc
20%, iar în Franţa, Cehia, Ungaria, Germania, Danemarca,
Olanda şi Bulgaria ele se situează între 10 şi 20 %
(ibidem). Câteva
cifre statistice foarte recente din Spania se înscriu
în
aceeaşi plajă de valori, care nu pot decât să
îngrijoreze.
Astfel, potrivit unui articol din 2005 (70),
în această
ţară
39% dintre copii sunt supraponderali, iar 16%, obezi, în
timp ce 1 din 2 adulţi sunt supraponderali. Ceea ce generează o
îngrijorare şi mai mare cu privire la copii, este constatarea
că în numai 20 de ani procentul copiilor obezi de 6
– 12
ani s-a triplat, ajungând de la 5 la 16, 1%.
De
ce este
atât de
îngrijorătoare şi preocupantă obezitatea ?
În
ciuda
faptului că la
nivelul majorităţii oamenilor de rând, şi mai ales
în
ţara noastră, excesul de grăsime este văzut/perceput cel mult ca
un « pericol în plan
estetic », pericol
uşor « adormit »
în mintea indivizilor, prin replica preluată
« din
bătrâni », conform căreia un copil gras
este sănătos şi frumos, această « boală
socială »
(cum este considerată azi), aduce mari deservicii nu numai
individului - care, ca obez, este candidat sigur la diabet,
hipertensiune arterială, coronaropatie, infarct, într-un
cuvant la o viaţă chinuită şi/sau la o moarte precoce – ci
şi,
sau mai ales, societăţii. Să ne gândim doar la faptul că
în
UE obezitatea generează 7% din totalul cheltuielilor de sănătate (71).
Cercetările
mai detaliate, realizate la nivelul diverselor ţări,
îngrijorează
şi mai mult. Spre exemplu, în Marea Britanie, obezitatea
« explică » 18 milioane zile de
absenţe, pe
motiv de boală, de la serviciu, 30 000 de decese premature, costuri directe
de sănătate de cel puţin 500 milioane
£ pe
an, la care se adaugă încă 2 miliarde £ pe an,
reprezentând costuri indirecte, generate
de scăderea
productivităţii muncii etc. Ceea ce face să se considere că, la
nivelul Marii Britanii, inactivitatea fizică
« taxează »
economia/societatea, cu o sumă de 8,2 miliarde £/an (
ibidem).
O
perspectivă complementară, care întregeşte imaginea asupra
răului generat de obezitate, ne-o oferă două cifre referitoare la
SUA. Ei bine, la nivelul acestei ţări, costurile de sănătate
atribuibile obezităţii sunt estimate la cca 75 miliarde $/an, iar
calculele arată că fiecare obez generează cheltuieli pentru
sănătate, cu 37% mai mari decât o persoană cu greutatea
normală ( ibidem).
continuare:
Constanta,
|