Sportul și anxietatea de performanță

    De multe ori, sportul și anxietatea de performanță sunt foarte dificil de separat. O mare parte dintre participanții la un eveniment sportiv, simt în timpul desfășurării acestuia „că nu mai au aer” sau că starea de nervozitate le afectează performanțele atletice. Mulți sportivi devin “supramotivați” în timpul competiției, atunci când „avalanșa” de adrenalină este interpretată ca anxietate, iar gândurile negative încep să pună stăpânire pe gândire, acest fenomen putând avea efecte devastatoare asupra capacității de a performa. Înainte de a învăța cum să gestionați simptomele specifice anxietății în timpul concursurilor, este important să se înțeleagă relația dintre anxietate și performanța sportivă.

    Cum se poate raporta psihologia sportului la tulburarea de anxietate socială ?
    Persoanele care suferă de anxietate socială se tem de situațiile sociale și de performanță. Cea mai comună frică este „exprimarea” în public, verbală sau comportamentală. Anxietatea poate fi provocată și de alte tipuri de activități, cum ar fi evenimentele muzicale și sportive. Psihologi din domeniul sportului lucrează cu sportivii abordând procesul de pregătire psihologică adecvată pentru concurs și pentru a-i ajuta să depășească anxietatea cu privire la performanțele din timpul competițiilor. În forma sa extremă, acest tip de anxietate ar putea fi diagnosticată ca fiind fobie socială.

    Care este relația dintre anxietate și de performanța sportivă?
    Anxietatea de dinainte și din timpul competiției sportive poate afecta performanța unui atlet. Mișcarea coordonată specifică unui sportiv, cerută pe parcursul unui eveniment sportiv, devine tot mai dificilă atunci când organismul este într-o stare tensionată. Un anumit nivel de activare fizică este util și ne pregătește pentru concurs, însă când simptomele fizice de anxietate sunt prea intense, ele pot afecta serios abilitatea de a concura într-o anumită probă sau întrecere.
    Pe de alată parte, un nivel optim al „îngrijorării” (sau mobilizării optime) cu privire la modul în care veți performa în concurs poate fi benefic, însă simptomele cognitive severe de anxietate, cum ar fi tiparele de gândire negativă și așteptările nerealiste cu privire la eșec, pot funcționa ca o auto-profeție. În cazul în care există o diferență mare între modul în care evoluați în timpul antrenamentelor și modul în care evoluați în timpul competițiilor, e foarte posibil ca anxietatea să vă afecteze performanța.

    Cum poate fi influențată anxietatea în performanța sportivă?
    Anumite tipuri de sportivi sunt mai predispuși la experimentarea efectelor anxietății asupra performanței. Sportivi amatori au mai multe șanse decât profesioniști experimentați să trăiască stări de anxietate, stare care interferează cu capacitatea lor de a evolua în competiție – acest lucru are sens datorită lipsei de experiență competițională a amatorilor, cât și lipsei de experiență în gestionarea dispoziției afective în timpul concursurilor.
    S-a constatat că sportivii care practică sporturi individuale trăiesc stări de anxietate într-o măsură mai mare decât cei care practică sporturi de echipă. Simplul fapt de a face parte dintr-o echipă ameliorează o parte din presiunea trăită de către cei care concurează în mod individual.
    De asemenea, există dovezi experimentale care au demonstrat că în sporturile de echipă, când o echipă joacă pe terenul adversarei (competițiile „în deplasare”) nivelul de anxietate tinde să fie mai mare decât atunci când jocul se desfășoară „acasă”, pe teren propriu. În acest caz, sprijinul crescut al suporterilor, precum și familiarizarea mai bună cu locul de desfășurare al competiției au un rol în influențarea nivelului de anxietate în timpul competiției.

    De ce unii sportivi progresează în condiții de presiune, iar alții eșuează?
    Cum este posibil faptul că sportivii de elită sunt capabili în mod constant să se ridice la nivelul provocărilor atunci când se confruntă cu concurența foarte strânsă? Cercetările arată că încrederea în sine joacă un rol important în privința modului în care acești sportivi de elită răspund la simptomele specifice anxietății în timpul întrecerilor sportive. Persoanele încrezătoare în abilitățile lor sunt mult mai susceptibile de a avea reacții pozitive în condiții de tensiune și anxietate și, de asemenea, de a progresa în condițiile provocărilor concurenților. Deseori, sportivii de elită sunt foarte concentrați asupra comportamentului lor, iar tensiunea resimțită este interpretată ca fiind simplă emoție, mai degrabă decât ca anxietate.
    În general, încrederea în sine tinde sa fie mai mare atunci când sportivul crede în abilitățile sale și consideră că este pregătit în mod corespunzător pentru un concurs. Îngrijorările și încrederea sunt două aspecte aflate la capetele opuse ale unui continuum – atunci când încrederea în sine este puternică, va tinde să elimine grijile din sfera atenției.
    
    Cum se poate gestiona anxietatea cu privire la performanța sportivă?
    În sport se pot utiliza o serie de strategii pentru gestionarea anxietății legată de performanța sportivă, cum ar fi:

•  controlul respirației,
•  vizualizarea imaginativă,
•  relaxarea musculară progresivă,
•  tehnici de restructurare cognitivă și control al gândurilor dezadaptative.
  

    În cazul în care considerați că simptomele de anxietate sunt severe și nu se îmbunătățesc prin utilizarea strategiilor de tip „self-help”, se recomandă planificarea unei vizite la psiholog. Este posibil ca manifestările anxioase mai complicate să necesite intervenții avizate. Pentru că fiecare individ este unic în felul lui, programul de intervenție pentru anxietate de performanță sau a problemelor legate de stresul competițional poate fi adaptat fiecărui sportiv în parte, astfel încât să se potrivească resurselor personale și ritmului de viața al persoanei care apelează la acest tip de intervenție.
    Până la urmă, secretul succesului unei intervenții (indiferent de abordarea teoretică a practicianului) nu ține de severitatea simptomului, de timpul care a trecut de la debutul problemelor sau de vârstă, ci mai degabă de motivația sportivului de a se schimba. Și cu cât se implică mai mult în acest program, cu atât va obține rezultate mai bune.