REZULTATE
SI DISCUTII Chiar
dacă, sporturile incluse în studiu nu sunt similare
ca
tehnică de
antrenament cuantifică efortul fizic tot prin indicele de
intensitate.
Acesta a fost utilizat şi de noi în cercetarea
prezentă,
faptul
fiind motivat de două aspecte: primul rezidă
în utilizarea pe
parcursul unui antrenament a noţiunilor ca: număr de
repetări, număr de
serii, distanţe, încărcături,
durata executării unui
exerciţiu
elemente operaţionale în pregătirea de
concurs, deci,
antrenorul
poate să modeleze pe baza acestor rezultate de laborator mai
bine
antrenamentul ; al doilea considerent este legat de aspectul mai mult
teoretic şi mai puţin practic al
determinării VO
2
maxim pentru sportivi
şi antrenor. Acest ultim test este indiscutabil util medicilor
ca
predicţie de performanţă dar, noi am dorit o
abordare a realităţii din
teren.
În urma prelucrării
statistice a
datelor obţinute s-a
calculat, pentru fiecare caz în parte, AUCC (Area Under the
Cytotoxic Curve) ca suprafaţa de sub aria de citotoxicitate
în
domeniul 100:1...12,5:1 efectori/ ţinte atât
anteefort
cât
şi postefort. Datele înregistrate nu pot fi
prezentate
în
tabel deoarece sunt numeroase (455 de valori anteefort şi 455
de valori
postefort), iar fiecare dintre aceste valori fiind la rândul
lor
media a altor trei determinări ale gamma Counter-ului ( toate
date pot
fi consultate la autori). Din acest considerent vom prezenta numai
graficele înregistrate în baza acestor date.

| Figura 1.
Comportamentul litic limfocitar la sportivii de la judo.
Legendă:
AUCC = capacitatea litică limfocitară
exprimată în %; AUCC
anteefort curba de culoare deschisă = capacitatea
litică limfocitară
anterioară efortului; AUCC postefort curba de culoare
neagră =
capacitatea litică limfocitară posterioară
efortului.
Săgeata
indică
puctul din care valorile capacităţii litice
limfocitare sunt negative,
valoarea corespuzând unei intensităţI a
efortului de
antrenament
de 80%.
R2
= 0.7455, p< 0.05 |
Figura
1 prezintă compotamentul litic al limfocitelor
înaintea şi
după
antrenamentul sportivilor de la judo. Se remarcă că
valorile litice
anteefort se menţin aproximativ constante, la toţi
cei testaţi,
în limita ariei de liză de 21,75% ca medie ceea ce
oferă o
bază
credibilă de compare pentru evoluţia limfocitelor
după efort iar, pe de
altă parte sugerează ideea că după
acest tip de efort revenirea se
realizează în parametrii homeostaziei. A doua
curbă (roşu)
indică
comportamentul limfocitar după efort specific. Este
evidentă
limfocitoza postefort, deci, implicit creşterea NK. Valorile
cele mai
semnificativ crescute se situează în zona ce
corespunde unui
efort de intensitate moderată. Pe măsura
creşterii efortului muscular
invers proporţional se realizează o
tendinţă de scădere a numărului de
limfocite şi a capacităţii litice NK.
Această capacitate litică
rămâne pozitivă (10 - 20 liză %) la
un indice de intensitate
efort mai mare de 85% dar, se pare că insuficientă
pentru capacitatea
de apărare a organismului.
Analizând
în aceeaşi manieră valorile
înregistrate la grupa
de atleţi - se remarcă:

| Figura 2. Comportamentul litic
limfocitar la sportivii de la atletism rezistenţă.
Legendă:
AUCC = capacitatea litică limfocitară
exprimată în %; AUCC
anteefort curba de culoare deschisă = capacitatea
litică limfocitară
anterioară efortului; AUCC postefort curba de culoare
neagră =
capacitatea litică limfocitară posterioară
efortului.
Săgeata
indică puctul din care valorile capacităţii
litice limfocitare sunt
negative, valoarea corespuzând unei
intensităţI a efortului
de
antrenament de 77%.
R2
= 0.5967, p< 0.05
|
aceeaşi
tendinţă de scădere a
capacităţii litice a NK după efort
şi tot de la
un indice de intensitate a efortului 85%. Curba valorilor
capacităţii
litice postefort prezintă acelaşi aspect moderat de
creştere ca şi la
cei de judo. De remarcat aspectul bazal, anteefort al NK care
înregistrează o tendinţă de
creştere pe durata de pregătire:
precompetiţională când indicele de
intensitate efort a fost
<
80%; în timp ce în perioada
competiţională valorile
bazale
prezintă o evidentă tendinţă
ascendentă.

| Figura 3. Comportamentul litic
limfocitar la sportivii de la atletism probe de viteză
Legendă:
AUCC = capacitatea litică limfocitară
exprimată în %; AUCC
anteefort curba de culoare deschisă = capacitatea
litică limfocitară
anterioară efortului; AUCC postefort curba de culoare
neagră =
capacitatea litică limfocitară posterioară
efortului.
Săgeata
indică puctul din care valorile capacităţii
litice limfocitare sunt
negative, valoarea corespuzând unei
intensităţI a efortului
de
antrenament de 77%.
R2
= 0.6017, p< 0.05
|
Pornind
de
la faptul cunoscut că în timpul efortului se
instalează
leucocitoza pe seama polimorfonuclearealor, în special,
şi
mai
puţin prin creşterea limfocitelor am dorit
să vedem dacă există şi o
variaţie a eficienţei litică individuale.
Aceasta considerăm a fi
diferenţa (DELTA -AUCC) dintre liza postefort (AUCC postefort)
şi cea
anteefort (AUCC anteefort). Eficenţa litică
individuală prezintă trei
aspecte:
1.la
cei care
practică judo DELTA-AUCC
se situează în registre superioare de valori, cu o
arie
optimă
în zona 60-80% indice de intensitate; curba variaţiei
activităţii
NK negativându-se abrupt cu cât sunt
depăşite
valorile de
80% (antrenament de forţă); Graficul 2.
Eficienţa
litică individuală la sportivii de la atletismLegendă:
DELTA-AUCC = eficienţa litică individuală
coloanele în rosu
sunt
pentru sportivii de la probele de viteză; iar în
albastru
pentru
cei de la rezistenţă.. Pe abscisă este
marcată intensitatea efortului
fizic din antrenament; pe ordonată este
înscrisă eficienţa
litică
individuală procentuală. 2.la
sportivii de la atletism -rezistenţă am
înregistrat valori
minim
crescute la antrenamentele cu indice < 80%, curba
urmând o
cădere evidentă peste această valoare a
efortului din antrenament;
3.la
atletism -viteză au loc pozitivări
mai
semnificative faţă de situaţia
anterioară, pentru indice de intensitate
< 85%; între 85-90% intensitate apare o
uşoară
tendinţă de
negativare dar, nu semnificativă, evoluţie evident
descendentă
realizându-se peste acest prag.
Compararea
variaţiilor eficienţei litice individuale DELTA AUCC
la grupele de
atleţi relevă şi un alt fapt: probele scurte
par a fi mai bine tolerate
de organism având un impact mai puţin agresiv asupra
capacităţii
de apărare a organismului comparativ cu efortul depus
în
alergarea de rezistenţă. Mecanismele care produc
aceste modificări
imunologice au la bază secreţia crescută de
ACTH şi beta-endorfine care
modulează activitatea celulelor NK.
Valorile lotului
martor ,
mai puţin numeros dar, a cărui
date sunt concordante în tendinţa de deprimare a
capacităţii
de
apărare după eforturi intense.
continuare
... →
CONCLUZIIpublicat
pe MedicinaSportiva.Ro: 25 ianuarie 2010