Dozările
de laborator au vizat aprecierea eficienţei litice individuale
a
populaţiei de limfocite natural killer. Pentru aceste
dozări
metodologia de lucru a constat în prelevarea materialului
biologic - sânge- anterior si posterior efortului fizic,
în perioade diferite de pregătire a sportivilor
(în
perioada de pregătire fizică generală,
în perioada
precompetiţională, în perioada
postcompetiţională). După
recoltare sângele a fost procesat prin tehnica
clasică de
cromare radioactivă (Na
25Cr
2O
2)
a limfocitelor. După numărarea la Gama
Counter se poate calcula care este capacitatea litică
limfocitară a
fiecărui subiect în parte atât anterior
cât si posterior unui efort. Diferenţa dintre cele
două
valori ale capacităţii litice este definită
ca eficinţă litică
individuală.
Figura 3.
Evoluţia eficenţei
litice individuale în raport de intensitatea antrenamentului.
Legendă:
Pe abscisă sunt marcate valorile eficienţei litice
individuale DELTA
AUCC = capacitatea litică individuală postefort -
capacitatea litică
individuală anteefort; DELTA AUCC este calculată
procentual(%); pe
ordonată sunt înregistrate valorile
intensităţii efortului
fizic din antrenament. După
cum se
poate observa din figura 3 eficienţa litică
individuală variază
semnificativ cu intensitatea efortului fizic depus în timpul
antrenamentului sportiv dar, si în funcţie de tipul
de sport.
Astfel, pentru intensităţI mici ale efortului fizic
eficienţa litică
individuală este semnificativă. Numai că la
astfel de intensităţI de
antrenament (sub 70% indice de intensitate în antrenament) nu
mai poate fi vorba de competivitate sportivă ci numai de
menţinerea
calităţilor acumulate fără
să se realizeze saltul calitativ.
Pe
măsură ce indicele de intensitate efort din
antrenament este mai mare
cu atât eficienţa litică
individuală scade. Valorile cele mai
marcant negative au fost înregistrate la sportivii de la
atletism rezistenţă. De remarcat în partea
superioară a
figurii că pentru acelasi indice de antrenament de 95%
sportivii de la
probele de viteză au înregistrat valori de
aproximativ
jumătate din valorile negative ale celor de la probele de
rezistenţă.
Este
indiscutabil că obţinerea performanţelor
sportive de top nu se poate
realiza prin antrenamnete desfăsurate în aria unui
indice de
70-77% cât indică datele de laborator pentru
eficienţă litică
a limfocitelor natural killer. Indicaţia este totsi
utilă pentru cei
care doresc să practice exerciţiile fizice ca mijloc
sanogenetic, de
agrement.
Pentru antrenori si sportivi materialul
prezentat
atrage atenţia asupra unor aspecte marginalizate sau omise:
- pregătirea
psihologică de concurs poate preveni situaţiile de
esec ca potenţial
factor stresor; beneficiul acestei metode rezidă din fenomenul
"déjà vu" "déjà connu" care
constă în pregătirea sistemului nervos
pentru o situaţie
posibil conflictuală si pentru care are reacţiile de
alarmă pregătite,
adaptate faţă de stimuli;
- necesitatea
cunoasterii
semnelor premonitorii ale perturbărilor homeostazice; cu mare
specificitate se consideră a fi cele prezentate în
continuare:
Simptome
fiziologice ce apar mai mult de o
dată pe
săptămână
- Cefalee
- Insomnie
- Oboseală/
adinamie
- Vertij
- Hipersudoraţie
nemotivă de situaţie
- Tulburări
circulatorii
(extremităţI reci)
- Tulburări
ale tranzitului
intestinal (diaree/constipaţie)
- Dispnee
neconcordată cu efortul fizic depus
- Epigastralgii,
mai ales în prima parte a dimineţii
- instalarea
unuia sau mai multor simptome fiziologice nu trebuie să
atragă
în prima etapă întreruperea sau diminuarea
regimului de antrenament ci căutarea altor cauze posibile si
mai
stresante decât efortul fizic: - somn insuficient cantitativ
si/sau calitativ, - automedicamentaţia efortului sportiv, -
utilizarea
preparatelor de tip doping, - alimentaţie
dezechilibrată
calitativ si sau cantitativ,- deficite minerale în mangan,
zinc, cadmiu, - hipovitaminoza D, E, C.(Situaţia
hipovitaminozelor o
considerăm semnificativă cu atât mai mult cu
cât
în medicamentaţia efortului sportiv se
acordă un rol
important antioxidantelor: selenium, vitamina C, E, A.)
- cunoasterea
tipului de personalitate poate atrage atenţia asupra unor
potenţiali
factori de risc si eventual modificat cel puţin sub aspectul
modului de
abordare a problematicii conflictuale- abordarea pozitivă a
situaţiilor/ conflictelor poate diminua stările de
stres negative;
- curele
de slăbire practicate de unii dintre sportivi pentru a ajunge
la
greutatea categoriei la care concurează reprezintă
unul dintre factori
stresori semnificativi suprasolicitând sistemul
neuroendocrin.
Bibliografie
selectivă1.Drăgan I si
colab., Medicina
Sportivă aplicată, Ed. Editis, Bucuresti, 1994
2.Greenleaf
JE;
Jackson CG; Lawless D. CD4+/CD8+ T-lymphocyte ratio: effects of
rehydration before exercise in dehydrated men. Med Sci Sports Exerc,
27: 2, 1995 Feb, 194-9.
3.Pedersen BK; Kappel M; Klokker M;
Nielsen HB; Secher NH. The immune system during exposure to extreme
physiologic conditions. J Sports Med, 15 Suppl 3:1994 Oct, S116-21.
4.Peters
C; Lötzerich H; Niemeir B; Schüle K; Uhlenbruck G.
Exercise, cancer and the immune response of monocytes. Anticancer Res,
15: 1, 1995 Jan-Feb, 175-9.
5.Phillips, S. M., H. J. Green, M.
A. Tarnapolsky, G. J. F. Heigenhauser, R. E. Hill, and S. M. Grant.
Effects of training duration on substrate turnover and oxidation during
exercise. J. Appl. Physiol. 81: 2182-2191, 1996.
continuare
... →
Chestionarul
utilizat pentru determinarea tipului de personalitatepublicat
pe MedicinaSportiva.Ro: 25 ianuarie 2010