În
ultimii ani stresul a fost denumit "boală a secolului
douăzeci" si se
crede că el a provocat mai multă durere
decât orice altceva
cunoscut în medicina modernă. Indiferent
dacă ne dăm sau nu
seama stresul face parte integrantă din viaţa
noastră cotidiană.
Expunerea regulată la stres poate conduce la instalarea unor
afecţiuni
cardiovasculare severe (HTA, infarct miocardic) sau transformarea unor
forme de boală în altele mai grave (trecerea din
stadiul de
infecţie cu HIV la SIDA în stare acută,
malignizarea unor
afecţiuni benigne sau precanceroase).
Pornind
de la
aceste
realităţi ne-am propus elaborarea unei metode prin
care să se poată
decela încă din stadiile preoce semnele
modificărilor produse
de stres si în acelasi timp să fie o metodă
la
îndemâna celor preocupaţi de
menţinerea unei stări
optime de sănătate.
În
vederea realizării
studiului
propus am utilizat un lot de 40 sportivi de la două discipline
sportive: judo si atletism. Subiecţii au fost numai
băieţi
între 18- 23 ani.
Metodele
utilizate au fost
combinate: date din anamneza medico-sportivă,
chestionarul,
teste de
laborator în vederea dozării eficienţei
litice individuale a
celulelor natural killer NK.
Datele din anamneza
medico-sportivă au fost utilizate în vederea
realizării
simptomatologiei
psihologice a stresului:
- Iritabilitate
- Comportament
excesiv de autoritar
- Permanenta schimbare a
centrelor de interes, hobby-urilor
- Atitudini
fluctuante
- Acte de violenţă
absurdă
- Pierderea
sau diminuarea capacităţii decizionale
- Pierderea
controlului/ autodisciplinei
- Stări
depresive
frecvente
- Indiferenţă
faţă de muncă
- Apatie
- Fluctuaţii
brusce ale dispoziţiei, de la euforie la tristeţe
- Sentimentul
de gol interior- ce folos? Anxietate,
nesiguranţă, inhibiţii,
nervozitate
- Tresărire puternică
la soneria
telefonului sau când cineva mi se adresează pe
neasteptate
- Impulsul
de a se ascunde
- Impulsul de retractilitate
în plan social, intelectual, afectiv
- Sentimentul
de a fi amenenţat, opresat sau de culpabilizare
- Lipsă
de motivaţie
- Sentimentul de asaltat,
încolţit
- Sentimentul de "a nu fi
la
înălţimea situaţiei", de a nu face
faţă anumitor persoane
- Sentimentul
că situaţii care în trecut erau
depăsite usor devin acum
constrângătoare
- Incapacitatea de
a memora
lucruri importante
- Dificultăţi de
concentrare
- Sentimentul
de neputinţă faţă de
plictiseală
- Lipsa de motivaţie
faţă de anumite lucruri pe care am dori să
la facem. Senzaţie de
"plutire" sau de "pierdere a controlului
- Sentimentul
însingurării
Tot din
datele
obţinute la
anamneza medico-sportivă s-au realizat
simptomele
fiziologice ale stresului ce apar mai mult de
o dată pe săptămână:
- Cefalee
- Tulburări
ale tranzitului intestinal
- Tulburări
circulatorii
- Dispnee
neconcordată cu efortul fizic depus
- Insomnie
- Epigastralgii,
mai ales în prima parte a dimineţii
- Oboseală/
adinamie peste zi
- Vertij
- Hipersudoraţie
nemotivă de situaţie
Interpretarea
simptomatologiei psihologice a stresului si a simptomelor fiziologice
s-a realizat după următorul
scor
pentru fiecare din
variate
în parte:
| Nr de simptome înregistrat | < 3
Organism neafectat de
stres.
Stare optimă de sănătate
3
- 6
Situaţia
impune un examen medical de rutină, organismul face
faţă situaţiilor la
care este supus dar, prin utilizarea rezervelor de care dispune;
există
o disproporţie netă între
odihnă-alimentaţie-activitate.
7
sau mai multe
Tipul de activitate/ alimentaţie/
odihnă de
până acum au determinat modificări ale
homeostaziei
organismului existând riscul afecţiunilor latente/
boală. |
Rezultatele
înregistrate la cele două categorii de teste
relevă pentru
faza de pregătire fizică generală o stare de
optimă de sănătate a
sportivilor, fără să existe semne
fiziologice sau psihologice de stres.
În
perioada precompetiţională s-au înregistrat
următoarele
situaţii: un sportiv a prezentat mai mult de 7 simptome
cumulate la
cele două teste, 10 sportivi au acuzat între 3-6
simptome iar
29 de cazuri au fost fără simptomatologie
fiziologică si psihologică.
Este evident că acesti 29 de sportivi pot fi
consideraţi ca fiind
în situaţia ideală de pregătire
atât din punct de
vedere pshihologic cât si al capacităţii
fiziologice de
efort. Cazul sportivului care a prezentat mai mult de 7 simptome
cumulate la cele două teste poate nu poate fi
interpretată ca fiind
critică ci numai ca un semnal de alarmă cu
potenţial latent de
transformare în patologie medicală el a prezentat
clinic o
gastrită hiperacidă care pentru iesirea de
criza dureroasă
a
Figura
1. Rezultatele înregistrate la testările
simptomatologiei
psihologice a stresului si a simptomelor fiziologice.
Legendă:
pe abscisă sunt prezentate numărul de simptome; pe
ordonată sunt
înscrise numărul de cazuri analizate cu ocazia celor
trei
testări.
| necesitat
tratament medicamentos în asociere cu
dietă restrictivă. La cea de a
treia testare,
postcompetiţională, situaţia poate fi
considerată ca fiind critică din
moment ce 5 dintre sportivi au prezentat mai mult de 7 simptome la cele
două teste cumulate, 17 subiecţi prezentând
3-6 simptome. Alegerea
chestionarului
prezentat mai sus se justifică prin utilizarea acestuia
cu rezultate verificate de către Institutul german pentru
activităţi
cerebrale. Pe baza răspunsurilor cotate pe o scară de
la 1 la 5 (1 =
niciodată, 2 = rareori, 3 = câteodată, 4 =
de obicei, 5 =
întotdeauna) s-a stabiliti un puctaj individual notat pe o
scară de minim 30 maxim 150 puncte.
Împărţirea după tipuri de
personalitate se realizează astfel: 100 - 150 puncte
corespunde tipului
de personalitate A, 76 - 99 tipului intermediar AB, 30 - 75 tipului B. Individul
este rezultatul intricării mai multor elemente de
personalitate ceea ce
face dificilă încadrarea într-o
grupă sau alta de
personalitate. Cei mai mulţi dintre noi prezentăm
date care aparţin
ambelor categorii dar, totusi trebuie ca anumite elemente să
fie
prelevante asupra altora. La ora actuală este unanim
acceptată
existenţa unui tip comportamental, tipul A, care este mai
predispus să
contracteze o boală din cauza anumitor
trăsături de caracter precum si
a unor atitudini mentale. Multe dintre aceste
trăsături si atitudini
sunt răspunzătoare de declansarea simptomelor
stresului. |
Caracteristicile
tipului A de personalitate
- puternic
competitiv, agresiv
- nerăbdător
- dornic
de afirmare, realizare, pasionat
- având un
simţ dezvoltat al presiunii timpului
- aflat
în permanenţă miscare
Caracteristicile
tipului B de personalitate
- nu
este presat de timp
- relaxat, fără
grabă
- răbdător
- non-competitiv
- non-agresiv
| 
Figura 2. Rezultate
înregistrate la testul de personalitate |
În
urma aplicării acestor teste am constat că din
sportivii chestionaţi
44% aparţineau tipului de personalitate A, 32% tipului B
restul de 24%
prezentau caracteristici intricate celor două grupe
definitorii.
continuare
... →
Eficienta
litica a populaţiei de limfocite natural killer
publicat
pe MedicinaSportiva.Ro: 25 ianuarie 2010
