Exercitiul fizic ca mijloc de baza in recuperarea soldului

Sinovita de sold la copil

Exerciţiul fizic ca mijloc de bază în recuperarea şoldului Ia copil pe perioada tracţiunii în ax şi după înlăturarea acesteia

Gimnastica medicală a fost practicată în scop profilactic şi curativ din cele mai vechi timpuri. Unitatea sa de bază - exerciţiul fizic - s-a perfecţionat în urma unor îndelungate experienţe, ajungându-se astăzi la complexe de exerciţii şi procedee cu aplicaţii specifice şi diferenţiate. Unitatea funcţională de bază a kinoterapiei este exerciţiul fizic. Exerciţiul fizic oferă efecte-complexe profilactice şi terapeutice. Exerciţiile fizice folosite în kinetoterapie pot fi sistematizate după cinci criterii. Primul criteriu folosit este de natură tehnică, grupând exerciţiile fizice in exerciţii statice care cuprind poziţiile şi contracţiile izometrice şi exerciţiile dinamice care cuprind mişcări pasive, active libere şi cu rezistenţă externă. Al doilea criteriu de sistematizare este criteriul metodic. După acest criteriu, exerciţiile se împart în statice şi dinamice. Al treilea criteriu grupează exerciţiile fizice, procedeele şi metodele de kinetoterapie după efectele pe care le au asupra aparatelor şi sistemelor. Astfel sunt constituite metode proprii pentru aparatul locomotor, gimnastica articulară, gimnastica respiratorie, pentru aparatul cardio vascular, aparatul digestiv şi sistemul nervos. A patra grupă o constituie exerciţiile aplicative prin care se reeducă deprinderile motrice de bază, mers, alergare, târâre, căţărare. A cincea grupă o constitue mecanoterapia şi gimnastica electrică. Ling, creatorul gimnasticii suedeze a împărţit gimnastica în patru ramuri:

educativă sau pedagogică;

militară;
estetică;
medicală.

Conţinutul şi forma exerciţiului fizic Exerciţiul fizic are conţinut şi formă, care îi determină deosebirile faţă de alte manifestări din natură şi societate. Elementele care definesc conţinutul exerciţiului fizic sunt:

Mişcările corpului sau ale segmentelor acestuia.

Efortul fizic (determinat şi caracterizat prin volum, intensitate, frecvenţă şi complexitate).

Efortul psihic (voliţional, moral, de angrenare a tuturor proceselor psihice solicitate).

Aprecierea formei se face în funcţie de următoarele elemente:

poziţia iniţială şi finală a corpului
direcţia de efectuare a mişcărilor
amplitudinea mişcării
relaţia reciprocă dintre segmentele antrenate în efectuarea mişcărilor
tempoul şi ritmul de executare a mişcărilor

În sinovita de sold se folosesc exerciţii de gimnastică articulară; în kinoterapia articulară predomină preocuparea de a exercita, întări sau mobiliza metodic articulaţiile în limitele formei şi funcţiilor lor normale. În timpul exerciţiilor articulare are loc mobilizarea articulaţiei dar şi stimularea funcţiilor musculare şi nervoase. Metoda de lucru folosită în gimnastica articulară presupune:

cunoaşterea datelor anatomice şi funcţionale ale articulaţiei

cercetarea metodică a mobilităţii articulare

executarea exerciţiilor pasive, active libere şi active cu rezistenţă.

Executarea corectă a kinoterapiei articulare presupune folosirea corectă a prizei şi a contraprizei. Mişcările pasive se execută lent, fără a brusca, dar ferm şi de mai multe ori in acelaşi sens. Pacientul trebuie să aibe muşchii relaxaţi şi să nu opună nici o rezistenţă activă sau reflexă. Articulaţia şoldului permite un mare număr de mişcări: flexie, extensie, abducţie-adducţie, rotaţia internă, externă, circumducţie.Flexia se poate efectua cu genunchiul întins sau cu genunchiul flectat. Cu genunchiul flectat, unghiul este mai mare. Abducţia sau depărtarea membrelor inferioare se poate face cu genunchii întinşi sau cu ei îndoiţi. Abducţia este mai amplă dacă se execută cu articulaţiile coxofemurale în flexie. Adducţia sau apropierea membrelor inferioare este o revenire din abducţie, mişcarea poate fi continuată dincolo de linia mediană prin incrucişarea membrelor. Rotaţia internă şi externă a şoldurilor se execută mai bine cu articulaţiile şoldurilor şi genunchilor la unghi drept. In rotaţie internă, piciorul de duce în afară, iar în rotaţie externă se duce înăuntru. Circumducţia se execută cu genunchii întinşi sau cu ei îndoiţi. Din poziţia culcat ventral, se poate executa extensia cu genunchii întinşi şi îndoiţi. Din aceeaşi poziţie cu genunchii îndoiţi (gambele verticale) se execută depărtarea şi apropierea picioarelor, care este de fapt o rotaţie internă şi externă a şoldurilor.

Bibliografie

Apostol L., Vlad T., Ţopa E., Roman I., “Bazele teoretico-metodice ale kineziterapiei, Evaluarea neuromioartrokinetică; Evaluarea funcţională cardiorespiratorie, Editura Omnia 1992.
Baciu C., “Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor”, Editura Sport turism, Bucureşti, 1977
Baciu C., Semiologia clinică a aparatului locomotor. Bucureşti, 1975
Cristea, “Kinetoterapie pre şi postoperatorie”, Ed. Medicală, Bucureşti 1981
Cristu Leonida, “Leziuni fracturare ale oaselor diafizare ale membrelor la copii”, Editura Medicala, Bucureşti, 1988.
Denischi A., Medrea O., Panait M., “Fiziopatologia sechelelor post-traumatice ale membrelor”, Bucureşti, 1972
Ifrim M., G. Niculescu, “Compendiu de anatomie”, Editura ştiinţifică şi enciclopedică-Bucureşti 1988
Ionescu Adrian N., “Gimnastica medicală”, Editura ALL, Bucuresti, 1994.
Prof. Dr. G. Dan - Ortopedie neuromotorie U.M.F., 1996
Moţet Dumitru, “Psihopedagogia recuperării”, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti 2001
Proca E., “Patologie chirurgicală volumul 3, Ortopedia”, Editura medicală, Bucureşti, 1988
Robănescu N., “Readaptarea copilului handicapat fizic”, Ed. Medicală Bucureşti, 1976.
Sbenghe T., “Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor”, Ed. Medicală, Bucureşti 1981
Teleki, Boican, Dumitrescu, “Recuperarea prin mijloace flzicale în sechelele post-traumatice ale membrelor”, Bucureşti 1976
Voiculescu, I. C. Petricu, “Anatomia şi fiziologia omului, ediţia a IV-a”, Editura Medicală, Bucureşti 1971
T. Z Sbenghe, “Kinetoterapie profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Bucureşti 1994, reeditată.

8 septembrie 2007

Alexandru Lefter

Materialul publicat reprezinta opinia autorului si se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori; materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala; de aceea folositi acest material doar pentru informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament - in cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priverste starea Dvs. de sanatate - adresati-va medicului de specialitate.
Pentru alte intrebari - adresati-va autorului.

Materialul prezentat poate suferi modificari ulterioare.

top