Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva
Policlinica Vitan - Cabinetele Medicale Grupate Vitan
Newsletter Medicina Sportiva www.medicinasportiva.ro
Societatea Romana de Medicina Sportiva


HOME CONTACT DESPRE NOI
FORUM Cum sa?...
 

 

PATOLOGIILE  MUSCULARE  IN  TENIS



Patologiile de psoas sunt relativ specifice jucatorilor de tenis. Iliopsoasul - mai frecvent afectat e psoasul, iar muschiul  iliac  in mod exceptional.
Leziunile peretelui abdomnial (muschiul drept abdominal si  muschii oblici abdominali)







PATOLOGIILE  MUSCULARE  IN  TENIS

Serviciul in tenis  este o miscare foarte complexa care angajeaza atat membrele inferioare, centura pelviana, coloana vertebrala, centura scapulara cat si membrele superioare. Viteza cu care un jucator de tenis profesionist serveste poate atinge un maximum 250 km/h. In cazul barbatilor acestia ating adesea 200 km/h, iar femeile 180 km/h. Din aceste motive serviciul in tenis devine agresiv pentru coloana vertebrala a sportivului cat si pentru muschii abdominali.

Elementele protectoare pentru profilaxia traumatismelor musculare si de coloana vertebrala, sunt reprezentate de: pozitia trunchiului in timpul serviciului, pozitia membrelor inferioare, supletea si elasticitatea muschilor ischiogambieri si a psoasului cat si calitatea muschilor abdomniali si a cvadricepsului.

Patologiiile frecvent intalnite in tenis sunt: patologia de disc vertebral, de istm, de articulatii posterioare, patologia de bazin, muschi abdominali si psoas.

Patologia musculara in tenis:

Patologiile de psoas sunt relativ specifice jucatorilor de tenis. Iliopsoasul - mai frecvent afectat e psoasul, iar muschiul  iliac  in mod exceptional.

Muschiul iliopsoas are o mare continguitate cu articulatia coxo femurala, face flexia soldului cand punctul fix este pe bazin, flexia  trunchiului cand punctul fix este distal. Este un muschi lordozant si face rotatie externa accesorie a soldului.

Muschiul psoas isi are insertia superioara pe fata anterioara a apofizelor vertebrale de la T12 la L5. Iliacul se insera prin cele 2/3 superioare  pe creasta iliaca, fosa iliaca interna, ligament sacroiliac si aripioara sacrata. Primeste inervatie din nervul crural ( L1, L2, L3, L4). Cei doi muschi se insera printr-un tendon comun pe micul trohanter al femurului.

Rupturile, contracturile sau intinderile pot surveni brutal sau progresiv.
Partea contralaterala  este mult mai dezvoltata. De exemplu,  la un jucator dreptaci muschii abdominali si psoasul sunt mai dezvoltate pe partea stanga dar si mai predispuse la accidentari.

Cum se testeaza?

Se testeaza psoasul in decubit dorsal cu MI ridicat si se apasa pe linia subombilicala; se simte o coarda sensibila la palpare

Pentru a testa retractibilitatea, supletea ischiogambierolor (Foarte importanta! In preventia patologiilor musculare abdominale si de psoas): se face flexia maxima pe trunchi a coapsei stangi si se observa coapsa dreapta (picioarele de la genunchi in jos in afara mesei). Se adauga rotatie externa. Testul este pozitiv pentru leziuni de psoas daca trezeste durere.

Diagnosticul diferential se face cu:
  • leziuni musculare la alt nivel: leziuni de muschi obturator intern, extern, muschi piramidal, muschi fesieri. In tenis insa, cel mai frecvent afectat este psoasul;
  • leziuni intraarticulare coxofemurale;
  • leziuni osteocondrale in partea anterioara, mediana a capului femural.
Examenele paraclinice: ecografia musculara si eventual IRM – daca testele clinice nu sunt evidente si pentru a diferentia o patologie intrarticulara sau osteocondrala.

Leziunile peretelui abdomnial (muschiul drept abdominal si  muschii oblici abdominali)

Dreptul abdominal este lordozant, participa la respiratie si la miscari rapide. In tenis este folosit cand se face returul serviciului. Nu are alt rol functional.

Cand mingea este lovita de sus in jos cu o mare forta, fiind o contractie concentrica violenta, exista veritabile rupturi de drept abdominal sau oblic abdominal.

Principalul diagnostic diferential in acest caz se face cu entorsele costale care sunt si ele destul de frecvent intalnite in tenis.

Preventia:
  • Asuplizarea centurii pelviene, abdominale, scapulare ( daca umerii nu sunt asuplizati, jucatorul de tenis utilizeaza mai mult coloana vertebrala in timpul jocului).
  • Exercitii pentru abdomen, dar nu in statica ci in dinamica si in pozitii cu trunchiul deschis (adica in pozitii folosite in timpul meciului). De exemplu intinderile de drept abdominal se efectueaza in pozitie  asezat pe minge de lucru in decubitus dorsal. Ghenajul este si el important.
  • Reechilibraj muscular, lucreaza abdominalii in pozitii apropiate ca dinamica si statica cu pozitia corpului in timpul serviciului si contraserviciului. Reechilibrajul se realizeaza prin exercitii concentrice si excentrice ale musculaturii abdominale in pozitii cu trunchiul deschis.
Tratamentul consta in repaus intre 4-6-8 saptamani. Daca nu se trateaza corect survine recidiva in 2/3 din cazuri.  Nu trebuie uitat ca timpul de cicatrizare este un timp muscular, care poate fi bine evidentiat cu ajutorului ecografiei musculare. (importanta pentru diagnostic, localizarea leziunii si urmarirea cicatrizarii).

De retinut:
Preventia este fundamentala.
Un jucator de tenis trebuie sa aiba ischiogambieri si psoasi supli.
O musculatura abdominala bine tonifiata prin exercitii excentrice si concentrice efectuate in dinamica, in pozitii apropiate de cele pe care le are in timpul serviciului si contraserviciului.

Dr Laura Margareta Bara

MEDIC SPECIALIST REABILITARE MEDICALA
http://laurabara-medicinasportiva.blogspot.com

16 iunie 2014

Materialul publicat reprezinta opinia autorului si se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori; materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala; de aceea folositi acest material doar pentru informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament - in cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priverste starea Dvs. de sanatate - adresati-va medicului de specialitate.
Pentru alte intrebari - adresati-va autorului.
Materialul prezentat poate suferi modificari ulterioare.

 
top

 

 

Aceso Suport
Web Suport

www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.