Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva
Policlinica Vitan - Cabinetele Medicale Grupate Vitan
Newsletter Medicina Sportiva www.medicinasportiva.ro
Societatea Romana de Medicina Sportiva


HOME CONTACT DESPRE NOI
FORUM Cum sa?...
 

 





Fasceita plantara

Fasceita plantară sau entezita sau aponevrozita plantară, este o afecţiune a piciorului sportiv şi poate apărea  datorită terenului şi a pantofilor de sport necorespunzători sau în cursul testelor fizice mai ales a probei de 3000 metri, cand are loc flexia plantara maximală a gleznei simultan cu dorsiflexia articulaţiei metatarsofalangiene.

  Alţi factori de risc:
- piciorul plat ( pes planus) sau pes cavus ( arcuirea exagerată a boltei plantare) sunt alte cauze care cresc riscul apariţiei fasceitei plantare. 
- creşterea bruscă în greutate.

Aponevroza plantară are 3 părţi: aponevroza plantară externă, internă şi mijlocie şi face parte din sistemul suro-ahileo-calaneo-plantar care este un veritabil lanţ funcţional al propulsiei. Aponevroza are rol esenţial în transmiterea de forţe dinspre tricepsul sural spre haluce în timpul mersului, alergării sau săriturilor. Locul frecvent de iritaţie şi inflamaţie la sportiv este aponevroza mijlocie.

Fasceita plantară este o inflamaţie sau iritaţie a fasciei plantare la nivelul inserţiei pe tuberozitatea medială a calcaneului. Durerea apare pe faţa plantară a piciorului, pe faţa medio-plantară a calcaneului şi iradiază de-a lungul marginii interne a aponevrozei. Poate apărea şi pe partea laterală a gleznei sau dorso-laterală a piciorului, datorită faptului că sportivul evită durerea călcând mai mult pe partea laterală a gleznei forţând-o în acest fel. Iniţial durerea este accentuată dimineaţa şi scade pe parcursul zilei( o data cu activitatea), şi deseori doare după activitatea fizică. Cu cât suferinţa devine mai severă, durerea va fi mai accentuată în timpul activităţii fizice.
Suferinţa algică este dată de inflamaţia şi microrupturile de la nivelul fasciei plantare şi nu de osteofitul calcaneean care poate fi prezent datorită suprasolicitarii fasciei plantare, şi apare datorită tracţiunii cronice a fasciei de calcaneu.  Acest ostefit nu reprezintă cauza durerii şi nu este patognomonic în fasceita plantară. Osteofitele sunt localizate mai frecvent la originea tendinoasă a flexorilor scurţi ai degetelor, mai degrabă decât la originea fasciei plantare.

Examenul clinic şi imagistic:
-  în plan articular examenul clinic este normal.
- la palparea inserţiei aponevrotice pe tuberozitatea postero-internă a calcaneului şi de-a lungul marginii interne a acestei aponevroze, apare durere.
- dorsi-flexia halucelui asociat cu flexia dorsală a piciorului accentuează durerea.
- radiografia: poate fi normală sau se poate detecta  osteofitul calcaneean dacă este prezent.
- ecografic-îngrosarea fasciei, edem periinserţie, dezorganizare, hipoecogenitate la nivelul inserţiei
- RMN - cresterea în grosime, modificari inserţie; mai utilă în dg. diferenţial ( fractura de stress ).

Tratament
 În faza iniţială nu este necesară  neapărat întreruperea totală a efortului fizic ci evitarea activităţilor care agravează această suferinţă: alergat, exerciţii în care apare flexie plantară maximală.
- crioterapie după antrenament
- AINS , dar nu mai mult de 10 zile.
- stretchingul fasciei plantare,  a muşchiului gastrocnemian şi solear

Stretchingul fasciei plantare, a muschiului gastrocnemian si solear

-  strappingul- contenţia în 8 a feţei plantare
-  fizioterapie
-  repaus sportiv  în fazele avansate minim 10 zile
- kinetoterapie (în principal stretching plantar şi al tendonului ahilean-vezi poza), modificarea încalţămintei (cu sau fără înalţătoare plantare, purtarea de tălpici vâscoelastici), masaj cu gheaţă (automasaj cu o sticla cu gheaţă) medicaţia antiinflamatoare, ortezarea (nocturnă, acomodativă) fizioterapia-ultrasunet, laser, masaj profund de fricţiune, contenţia în 8 a feţei plantare a piciorului . În caz de eşec se fac infiltraţii cu corticoizi în punctul de inserţie al aponevrozei, însă numărul infiltraţiilor trebuie să fie limitat pentru că favorizează secundar ruptura de aponevroză plantară.
- ESWT (extracorporal high energy shock wave therapy) - terapia cu unde de şoc extracorporeale care sunt unde de presiune cu energie mare care determină o microtraumă produsă de undele proiectate asupra ariei dureroase şi creează astfel neovascularizaţie ce promovează vindecarea tisulară. ESWT este indicată însă doar după 6 luni sau mai mult în care inflamaţia nu a răspuns la tratamentul conservator. Nu se administrează în timpul acestui tratament antiinflamatoare nesteroidiene.

Ruptura de aponevroza plantara

Dr Laura Margareta Bara

MEDIC SPECIALIST REABILITARE MEDICALA
http://laurabara-medicinasportiva.blogspot.com

15 martie 2014

Materialul publicat reprezinta opinia autorului si se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori; materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala; de aceea folositi acest material doar pentru informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament - in cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priverste starea Dvs. de sanatate - adresati-va medicului de specialitate.
Pentru alte intrebari - adresati-va autorului.
Materialul prezentat poate suferi modificari ulterioare.

 
top

 

 

Aceso Suport
Web Suport

www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.