5. OMS şi activitatea fizică în Europa

         Pe lângă cele reţinute în subcapitolul despre HEPA Network şi HEPA Europe (vezi 4. 3. 1.), OMS mai are încă un proiect mare şi durabil, în care printre altele se face referire şi la măsuri de încurajare a practicării activităţilor fizice. Este vorba de proiectul intitulat „European Network of Health Promotion Schools ( ENHPS – Reţeaua europeana a şcolilor ce promovează sănătatea).
         ENHPS (24) este un program strategic al OMS, pentru regiunea europeană. Este finanţat de consiliul Europei, Comisia Europeană şi Biroul Regional pentru Europa al OMS. ENHPS, care reprezintă un proiect inovativ de a combina educaţia cu promovarea sănătăţii, s-a înfiinţat în 1992, cu 7 ţări participante, iar în noiembrie 2005 avea 44 de ţări membre. El urmăreşte să se adopte un stil sănătos de viaţă de către toată populaţia şcolară, prin dezvoltarea în mediul şcolar, a unei ambianţe care să conducă la promovarea sănătăţii.
          Cea mai recentă acţiune a ENHPS a fost „Al 4-lea workshop privind practica evaluării, în problema şcolilor ce promovează sănătatea – concepte, indicatori şi dovezi”, care a avut loc în 17 – 20 noiembrie 2005. ENHPS scoate „Network News” ( Noutăţile/ştirile reţelei), o revistă on-line care în 2005 a ajuns la al 9-lea număr. În această publicaţie reprezentanţii ţărilor membre prezintă exemple de programe de promovare a sănătăţii în şcoli, programe în cadrul cărora activitatea fizică este utilizată ca factor de acţiune, alături de alţi factori. Din păcate, deşi în această reţea România are un reprezentant (în persoana d-nei Mioara PREDESCU, de la Institutul de Sănătate Publică din Bucureşti), la o parcurgere a sumarelor numerelor apărute până acum, nu am văzut nimic referitor la ţara noastră.
Unul dintre materialele cele mai interesante elaborate de ENHPS este cel intitulat „Promoting Health in Second Level Schools in Europe: A Practical Guide” (Promovarea sănătăţii în şcolile secundare din Europa: Ghid practic) (23).El a fost conceput pentru a-i ajuta pe managerii şcolari să dezvolte, să planifice, să implementeze şi să evalueze programele de promovare a sănătăţii în şcolile secundare. Strict vorbind, acest ghid este o adaptare, pentru ENHPS, a unui material conceput de programul „Europe Against Cancer” (Europa contra cancerului). În ce priveşte prevenţia cancerului, „The European Union High-level Committee of Cancer Experts” (Comitetul superior de experţi în cancer al UE) a conceput aşa numitul „European Code Against Cancer” (Codul european împotriva cancerului), care constă într-o serie de „mesaje preventive sintetice şi valide d.p.d.v. ştiinţific”. Ei bine, la pagina 7, printre cele 10 mesaje ale „Codului” ( cod care are ca subtitlu formularea „Anumite cancere pot fi evitate, iar starea de sănătate în general poate fi îmbunătăţită, dacă adoptaţi un stil de viaţă mai sănătos”), pe poziţia a 4-a este următorul sfat: „Evită să devii supraponderal, creşte cantitatea de activitate fizică pe care o prestezi şi limitează aportul de alimente grase”.
          Ghidul mai menţionează faptul că pentru a deveni o scoală ce promovează sănătatea, unitatea şcolară respectivă trebuie să-şi formeze o echipă responsabilă cu acest proiect, echipă în care, în principiu, pe lângă director, medicul şcolii, lucrătorul social, profesorul de biologie şi asistenta mactivitate fizica promovare sanatate Europa OMS mortalitate initiativa program actiune obezitate sedentarism fitness edicală, trebuie să intre şi profesorul de educaţie fizică.
          In sfârşit, în ce priveşte cursurile de educaţie pentru sănătate, pe care o astfel de şcoală trebuie să le ofere elevilor, sunt menţionate 10 teme, identificate ca absolut necesare. Iar printre aceste 10 teme, beneficiile activităţii fizice şi criteriile pe care trebuie să le îndeplinească această activitate fizică, se află pe poziţia a 7-a.

         Dar OMS are şi alte iniţiative în planul promovării sănătăţii prin activitatea fizică; numai şi înşiruirea tuturor acestor iniţiative şi realizări ar ocupa un spaţiu mult prea mare ceea ce ne face să renunţăm la o asemenea tentativă. Vom reţine de aceea aici, numai două evenimente din 2006; unul care s-a derulat deja, iar celălalt, despre care am mai amintit aici, şi care urmează să aibă loc în curând.
         Astfel, în perioada 10 – 11. 03. 2006, OMS a găzduit primul „European Forum on the Socioeconomic Determinants of Adolescent Health” (Forumul internaţional privind determinanţii socioeconomici ai sănătăţii adolescenţilor, organizat de OMS împreună cu HBSC), primul dintr-o serie de forumuri ce urmează a fi organizate pe această temă. El s-a concentrat pe promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase şi a activităţii fizice la această categorie de populaţie, ţinând seama de creşterea alarmantă a obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor Europei (45). Lucrările forumului s-au bazat pe dovezile studiului HBSC ( vezi 3 ).
Forumul a fost urmat, pe 11 şi 12 martie 2006, de „WHO Technical Consultation on the Role of School Policies in Preventing Child Obesity” (Consultaţie tehnică OMS privind rolul politicilor şcolare în prevenirea obezităţii copiilor), in care s-a discutat despre politicile curente ce au un impact real asupra alimentaţiei copiilor şi despre oportunităţile oferite copiilor de a face mişcare (46).
          Abordările şi rezultatele din cadrul „Forumului” şi al „Consultaţiei tehnice” vor contribui la pregătirea „Conferinţei ministeriale europene pentru contracararea obezităţii” ce va avea loc – cum am mai spus – între 15 şi 17 noiembrie 2006, la Istambul. (61).La această conferinţă sunt aşteptaţi cca 600 de participanţi, incluzând aici şi reprezentanţii oficiali ai celor 53 de ţări membre ale Regiunii Europene a OMS, şi se preconizează ca statele membre să adopte o „Cartă europeană a contracarării obezităţii”, care va constitui un ghid pentru întărirea acţiunilor şi măsurilor împotriva obezităţii, în regiunea europeană.