Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva
Policlinica Vitan - Cabinetele Medicale Grupate Vitan
Newsletter Medicina Sportiva www.medicinasportiva.ro
Societatea Romana de Medicina Sportiva


HOME CONTACT DESPRE NOI
FORUM Cum sa?...
 

 
 
 

Acidul lactic (I)


     In anul 1780 chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele a descoperit acidul lactic (AL) intr-o monstra de lapte acru si a reusit o prima dar destul de impura izolare a acestuia (3). Acesta este motivul pentru care aceasta substanta atat de discutata in sport astazi, a primit numele de acid lactic. De fapt adevaratul nume chimic este acid 2 – hidroxipropanoic si este o substanta ce se gaseste in mod natural in produse alimentare.

cititi si a doua parte...Acidul lactic (II)





Acidul lactic


  In anul 1780 chimistul suedez Carl Wilhelm Scheele a descoperit acidul lactic (AL) intr-o monstra de lapte acru si a reusit o prima dar destul de impura izolare a acestuia (3). Acesta este motivul pentru care aceasta substanta atat de discutata in sport astazi, a primit numele de acid lactic.
  De fapt adevaratul nume chimic este acid 2 – hidroxipropanoic si este o substanta ce se gaseste in mod natural in produse alimentare.

Biochimia AL

  In sport AL a cauzat multe controverse si este inca considerat cauza multor efecte pozitive si/sau negative asupra muschilor.
In acest articol voi incerca sa clarific cateva aspecte legate de AL si performanta sportiva.
In mod normal AL odata format disociaza imediat si se formeaza sarea acidului lactic asa cum poate fi vazut in fig 1. Aceasta reactie are loc daca mediul in care AL se gaseste sau a fost produs este mai mult alcalin. Deci disocierea AL este influentata si la randul sau determina nivelul de aciditate din muschi, spatiul interstitial si sange.

Fig.1

Acid lactic                       Lactat de sodiu
Fig 1. Asa cum poate fi vazut prin eliberare unui atom de hidrogen din cadrul gruparii carboxil, acidul lactic devine lactat de sodiu pentru ca datorita atractiei exercitate de sarcina negativa ramasa in urma cedarii H+, ionul de Na ia locul acestuia.

 Pentru a intelege mai bine actiune AL in corpul uman in timpul efortului fizic, trebuie facute cateva consideratii asupra modului sau de producere si de actiune.
 In timpul efortului fizic principalul combustibil al muschiului este glucoza, care poate sa provina fie din rezervele de glicogen, fie din sange. Intregul complex de reactii chimice care se desfasoara si au ca finalitate producerea de energie inmagazinata in moleculele de adenozintrifosfat (ATP), poate fi impartit, daca vreti, in trei mari subunitati, si anume: glicoliza, ciclul Krebs (CK) si fosforilarea oxidativa (FO) care are loc concomitetnt cu transportul de electroni in cadrul unitatilor oxidative ale celulei, care sunt mitocondriile.
 Pe langa energie aceste reactii chimice furnizeza insa si materia prima in regenerarea permanenta a celulelor si tesuturilor. Aceasta materie prima este reprezentata de gruparile de carbon din molecule.
 Deci molecula de glucoza care contine 6 atomi de carbon (C6H12O6) este desfacuta in doua grupari carbon. Acest lucru se intampla pe parcursul primelor 10 reactii chimice din momentul in care s-a inceput metabolizarea unei molecule de glucoza de catre ATP, care ii cedeaza o grupare fosfat, transformand-o in glucoza 6 fosfat (asta inseamna ca gruparea fosfat a fost atasata atomului de carbon 6).
 Energia sub forma ATP-ului se formeaza in cea mai mare parte in mitocondrii pe baza ionilor de H (H+) eliberati de-alungul reactiilor chimice. Acestia sunt preluati de transportatori speciali care sunt moleculele de nicotinadenine dinucleotide (NAD+) sau flavine adenine dinucleotide (FAD+) si transportati in mitocondrii, aceasta in conditii aerobe de producere a energiei. O prezentare schematica a eliberarii si transportului H+ este facuta in fig 2.

Fig.2

Fig 2. In conditii aerobe de producere a energiei NADH+H+ sunt oxidati la nivelul mitocondriilor.
Reactiile de oxidare si reducere asigura transportul permanent al H+ prin intermediul transportatorilor prezentati in figura, NADH+H+ si FADH2.


Formarea AL are loc atunci cand datorita lipsei oxigenului NADH+H+ nu mai poate fi oxidat in mitocondrii si ca urmare cantitatea de NADH+H+ in citoplasma creste.
 In acest caz o salvare temporara este acceptarea H+ de catre piruvat formandu-se astfel AL.

Piruvat + NADH+H+ ---> Acid Lactic + NAD+


Reactia este catalizata de enzima lactat dehidrogenaze.
Acesta este punctul in care, in organismul uman sarcina producerii de ATP este transferata glicolizei anaerobe.
 Mai departe acidul lactic este transportat afara din celula prin intermediul unor transportori monocarboxilati MCT1 si MCT4. care mediaza transportul AL si H+ in raport de 1:1(6). Deci se poate spune ca, marirea concentratiei de AL este asociata cu cresterea aciditatii in muschii angajati in efort.
Acesta este un punct de vedere unanim acceptat.
 In acelasi timp insa, AL este privit si ca unul din primii amortizori prin care aciditatea din celulele musculare este redusa in timpul efortului, datorita sistemului co-transport prezentat mai sus, prin care o molecula de AL este eliberata din celula musculara impreuna cu H+. Ionii de hidrogen a caror concentratie determina aciditatea din organism sunt transportati afara din celule prin intermediul mai multor sisteme de transport, dar cel care predomina este lactate - H+ de care am vorbit pana acum (4,5).
 Pentru ca AL asa cum s-a putut vedea este format din piruvat prin acceptarea a 2 H+, in cadrul reactiilor procesului de gluconeogeneza poate folosit in producerea ATP-ului. Ficatul este principalul organ in care are loc aceasta si intr-o masura mai mica, rinichiul (1). Circuitul AL de la muschi catre ficat si eliberarea glucozei catre muschii care au nevoie de ea este cunoscut sub numele de Ciclul Cori.

Fig.3

Fig 3. Ciclul Cori prin care acidul lactic este convertit inapoi in glucoza in cadrul reactiilor gluconeogenezei.


 Asadar cresterea lactatului din sange, pentru ca asa cum am precizat la inceputul acestui articol AL lactic disociaza rapid dupa formare, indica cresterea aciditatii in organism.
 Acesta este si unul din motivele importante pentru care eforturile musculare care se bazeaza predominant pe consumul glicogenului muscular cu producere de lactat, pot fi efectutate cu intensitate maximala si supramaximala, dar nu pentru mult timp. Asa cum se poate vedea in figura 4, glicoliza anaeroba cu producere de lactat sustine efortul fizic maximal si supramaximal inca de la inceputul acestuia. Asociind productia de lactat cu intensitatile maximale si supramaximale ale efortului fizic si asa cum se stie din literatura de specialitate ca, fibrele musculare de tipul II sunt predominant recrutate in eforturile de mare intensitate, se poate trage concluzia ca producerea energiei pe seama lactatului este mai pronuntata in acest tip de fibre.

Fig.4

Fig 4. Contributia celor trei sisteme de energie in producerea ATP-ului.PCr (negru), Glicoliza (gri inchis) si Sistemul aerobic (gri deschis) (adaptare dupa Exerc Physiol 2001).


 Determinarea lactatului din sange insa, presupune posibilitatea masurarii eliminarii sale din celule. Aceasta se face impreuna cu cea a H+. In Juel et al (2004), eliminarea de lactat si H+ in timpul unui efort a carui intensitate a fost crescuta progresiv pana la epuizare, a fost complet diferita. Eliminarea H+ fiind pe toata durata exercitiului mai mare decat cea a lactatului. In minutul 12 al exercitiului care a constat in extensia piciorului din asezat, viteza de eliminare a H+ a fost ~ 40 mmol min-1 in comparatie cu cea a lactatului de ~ 20 mmol min-1. Dar intreaga productie de lactat si prin urmare si a productiei de energie, ar fi subestimata daca nu s-ar lua in considerare si determinarea lactatului din muschii recrutati in efort.
 In stare de repaus principalul combustibil al muschilor sunt grasimile. Totusi intr-o foarte mica masura si reactia de convertire a piruvatului in lactat are loc, acesta fiind in concentratie de ~ 0.7 mmol L-1 (2). Dinamica lactatului in timpul efortului insa, se schimba foarte mult si depinde de factori ca: intensitatea efortului, tipul de fibra musculara, circulatia sangelui, absorbtia lui de catre alte grupe musculare neangajate in efort si asa mai depare. Prin urmare toti acesti factori il fac sa devine un subiect pentru multe controverse intre cercetatori.
Partea a doua a acestui articol va trata unele din aceste aspecte mai amanuntit, precum si cateva din „disputele stiintifice” generate de acidul lactic.

cititi si a doua parte ... Acidul lactic (II)

14 octombrie 2006
Bibliografie

1. Berg.J.M. Tymoczko J.L.Stryer L.(2003). Biochemistry 5th edtition
2. Berne R.M. Levy M. N. Koeppen M.B. and Stanton A.B. (2004). Physiology Fifth Edition. Copyright Elsevier,Inc.
3. Holten C.H. Muller A and Rehbinder D. (1971). Lactic Acid: Property and chemistry of Lactic Acid and Derivatives. Germany; Verlag Chemie.
4. Juel C. (1988). Intracellular pH-recovery and lactate efflux in mouse soleus muscles stimulated in vitro: the involvement of sodium/proton exchange and a lactate carrier. Acta Physiologica Scandinavica 132, 363-371.
5. Juel C. & Wibrand F. (1989). Lactate transport in isolated mouse muscles studied with tracer technique-kinetics, stereospecificity, pH dependency and maximal capacity. Acta Physiologoca Scandinavica 137, 33-39.
6. Juel.C (1997). Lactate – proton contransport in skeletal muscle. Physiol Rev 77:321-358
7. Juel C. Klarskov C. Nielsen JJ. Krustrup P. Mohr M and Bangsbo J (2004). Effect of high intensity intermittent training on lactate and H+ release from human skeletal muscle. Am J Physiol Endocrinol Metab 286;E245-251.


Materialul publicat reprezinta opinia autorului si se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia prezentata pe acest website este completa, actuala sau ca nu contine erori.
Folositi acest material doar pentru informare - in cazul in care aveti intrebari - adresati-va autorului. 
Materialul prezentat poate suferi modificari ulterioare.


top

 

 

Aceso Suport
Web Suport

www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.