Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva
Policlinica Vitan - Cabinetele Medicale Grupate Vitan
Newsletter Medicina Sportivawww.medicinasportiva.ro
Societatea Romana de Medicina Sportiva


HOME CONTACT DESPRE NOI
FORUM Cum sa?...
 

 


Circulatia sangelui si controlul acesteia la nivel local
in timpul exercitiului fizic (prima parte)
  Modul de distribuire a volumului de sange in corp

  „In timpul exercitiului fizic se deschid multe rezerve de sange.”
  Aceasta a fost prima expresie pe care am auzit-o in legatura cu adaptarile ce se produc, in ceea ce priveste circulatia sangvina la nivelul muschilor angajati in efort. Atunci ma tot intrebam, unde este stocat, ca sa spun asa, sangele suplimentar, care urmeaza sa fie folosit de muschi in timpul exercitiului?






Circulatia sangelui si controlul acesteia la nivel local in timpul exercitiului fizic

(prima parte)

Modul de distribuire a volumului de sange in corp


„In timpul exercitiului fizic se deschid multe rezerve de sange.”
Aceasta a fost prima expresie pe care am auzit-o in legatura cu adaptarile ce se produc, in ceea ce priveste circulatia sangvina la nivelul muschilor angajati in efort. Atunci ma tot intrebam, unde este stocat, ca sa spun asa, sangele suplimentar, care urmeaza sa fie folosit de muschi in timpul exercitiului?

Ca explicatie generala si mai mult metaforica decat fiziologica, propozitia care incepe acest articol, contine ceva adevar.

In figura 1, se poate vedea modul de distribuire a volumului de sange in organism, in stare de repaus si in timpul efortului. Se poate observa foarte bine cum, „prima grija” daca vreti, a organismului, este sa asigure o cantitate cat mai mare de sange muschilor angajati in efort.

Fig.1

Fig 1. Modul de distribuire a circulatiei sangvine in stare de repaus (sus) si in timpul exercitiului fizic de intensitate supramaximala (jos). (figurile sunt adaptate dupa ref 1)
Fig.2

 S-a dezbatut foarte mult problema factorilor care declanseaza si in continuare regleaza adaptarile activitatii sistemului cardiovascular la inceputul si pe durata exercitiului fizic. Nu mai este nici o indoiala ca odata cu „prelucrarea informatiei” si apoi trimiterea „intentiei de contractie”, adica a impulsului eferent catre muschii care urmeaza sa sustine efortul fizic, zona motorie de pe cortex trimite „comenzi” si catre alte sisteme si organe implicate in sustinerea efortului fizic. Printre acestea sunt si sistemele cardiocirculator si respirator. In consecinta, prin intensificarea frecventei cardiace si a volumului de sange pompat in aorta, o cantitate crescanda de sange este trimisa in organism, cu precadere catre muschii angajati in efort.

Adaptarile ce au loc in muschii

  Mecanismul de baza prin care se controleaza circulatia sangelui in artere, capilare si vene consta in ajustarea permanenta a diametrului acestora in functie de „cerere si oferta”. „Cererea” este reprezentata de nivelul de activitate fizica a organismului. Definita altfel, ar fi cantitatea de energie necesara efortului fizic, energie, pentru productia careia sunt necesare oxigenul si substratul energetic (glucoza, grasimi). Acestea presupun intensificarea circulatiei sangvine in zona respectiva a corpului.
 Pentru a se putea satisface aceste nevoi, o cantitate mai mare de sange este pompata in vasele de sange „oferta”.
 Marirea sau micsorarea diametrului vaselor sangvine in corpul omenesc se face prin afectarea starii de contractie a muschiului neted care infasoara fiecare vas de sange.
 Acest lucru se realizeaza la mod general, in tot corpul, prin intermediul ramurii simpatice a sistemului nervos vegetativ si anume prin actiunea vasoconstrictoare a noradrenalinei si intr-o masura mai redusa a adrenalinei.
 In timpul exercitiului fizic insa, acest efect constictor al catecolaminelor, este redus si in functie de intensitatea efortului chiar anulat, de catre diferite substante secretate in grupele musculare angrenate in efort.
 Localizarea scretiei acestora este destul de importanta. Este vorba de celulele endoteliului capilar, muschiul neted care inconjoara vasele de sange si muschii scheletici angajati in efort.
 Scopul secretiei acestor substante este simplu si evident producerea vasodilatatiei in muschi. In schimb factorii, modul si cum am afirmat mai devreme localizarea secretiei acestora reprezinta un proces complex si deosebit de interesant.
 In studiul lor Saltin et al (1998) au investigat acest control local exercitat la nivelul muschilor angajati in sustinerea efortului fizic, si au prezentat o alternativa destul de realista a modului de realizare a acestuia.

In continuare voi incerca o scurta descriere a acesteia.

Exercitiul folosit in acest experiment a fost extensia piciorului din asezat. Prin urmare ei au investigat circulatia sangvina si nivelul de contractie in grupa musculara a quatricepsului.
In stare de repaus viteza de curgere a sangelui este aproximativ 0.3 l min-1 si poate creste in timpul eforturior de foarte mare intensitate pana la 10 L min-1. Aceste cifre evidentiaza suficient gradul de vasodilatatie care are loc in muschi in timpul efortului.
Viteza cu care are loc intensificarea circulatiei sangvine depinde de intensitatea exercitiului. In eforturile usoare de exemplu, timpul necesar pentru atingerea ½ viteza maxima este mai putin de 5 s, in timp ce pentru intensitati mai mari, pana aproape de maximala, acesta este mai mare de 10 s.
Prin masurarea vitezei de curgere a sangelui (mai precis de intrare) a sangelui in artera femurala, ei au observat ca prima contractie a muschilor coapsei a oprit intrarea sangelui in artera femurala. Concomitent cu oprirea intrarii sangelui in artera femurala, contractia musculara a expulzat de asemenea si sangele din capilare, in vene. Odata cu incetarea contractiei, are loc si o scadere a presiunii in metarteriolele si capilarele din interiorul muschilor, si ca urmare creste diferenta dintre presiunea sangelui care tocmai a fost lasat sa intre in artera femurala si presiunea sangelui din capilare. In consecinta, circulatia sangelui in capilare creste imediat (1-3s).
Ulterior acestei prime faze a intensificarii circulatiei sangelui in muschii coapsei, guvernata de factorii sau legile fizicii, cresterea imediata a circulatiei sangelui in capilare mareste forta de frecare a sangelui de peretii vaselor de sange. Aceasta duce la cresterea secretiei oxidului nitric (ON) care este considerat principalul candidat in producerea vasodilatatiei. S-a constat ca circulatia sangvina creste in raspuns la administrarea ON dupa 3-12s (4).
Acetilcolina este de asemenea un important factor declansator al vasodilatatiei, pentru ca pe langa declansarea contractiei musculare, fiind eliberata la nivelul jonctiunii neuromusculare, poate stimula direct secretia de ON de catre celulele endoteliului vascular (3) . O alta substanta, descoperita a avea un efect rapid in declansarea dilatarii vaselor de sange este adenozina. Importanta rolului adenozinei in declansarea vasodilatatiei este data si de faptul ca s-a constatat ca, ea poate fi produsa de muschii scheletici, enzima 5` nucleotidaze care catalizeaza indepartarea gruparii fosfat din molecula de adenozinmonofosfat, fiind localizata extern pe membrana fibrelor musculare scheletice (2). Conform Clifford & Hellesten (2004) pe langa substantele mai sus amintite, factori cauzatori ai vasodilatatiei locale mai pot fi lactatul, H+, O2, K+, ATP (adenozinmonofosfat), prostaciclin si prostaglandin H2. Ultimele doua substante sunt obtinute din conversia acidului arahidonic sub actiunea enzimei cicloxigenazei.
Mecanismele prin care aceste substante produc vasodilatatia sunt diferite. Important insa, este ca exercitarea acestui control local prin intermediul acestor substante este complementar, adica, lipsa efectului exercitat de o substanta, este suplinit de efectul celorlalte. De aceea nu se stie inca cu exactitate efectul precis in producerea vasodilatatiei a unora dintre acestea.

Figura 2 prezinta efectul pe care il are prima contractie asupra circulatiei sangvine. Ulterior acesteia gradul de dilatatie al vaselor de sange din muschii coapsei, este determinat si mentinut de vasodilatatorii locali produsi in muschi (delimitarea albastra). In prezentarea din fig 2, care este o adaptare din ref 6, se poate observa ca protocolul exercitiului cuprinde si o faza in care piciorul este miscat pasiv, miscarea de extensia a acestuia facandu-se fara contractia muschilor. Interesant de observat este ca, circulatia sangelui creste si in acest caz. Desi in figura este prezentata efectul contractiei asupra presiunii sangelui, in termeni care masoara viteza de curgere a acestuia, s-a constatat ca miscarea pasiva a piciorului in cazul acestui exercitiu, timp de 60 de secunde, determina o crestere a circulatiei sangvine de pana la aproximativ 1.5 L min-1 in muschii coapsei (observatie personala).

Fig.3
Fig 2. Prezentarea schematica a reglarii circulatiei sangvine de catre
factorii localizati in muschi. Zona delimitata de cercul albastru
reprezinta controlul exercitat de substantele vasodilatatoare in raspuns
la cresterea initiala a circulatiei sangelui in capilarele muschilor, deter-
minata de prima contractie a acestora.

In prezent sunt efectuate o serie de studii in vederea identificarii factorilor care afecteaza circulatia sangelui in muschi si in conditiile in care miscarea este efectuata pasiv, conditie in care nu exista „cererea”, activitatea metabolica fiind mentinuta la nivelul celeia din repaus, dar exista.


20 noiembrie 2006
Bibliografie
1. Berne R.M. Levy M. N. Koeppen M.B. and Stanton A.B. (2004). Physiology Fifth Edition. Copyright Elsevier,Inc
2. Hellsten Y. & Frandsen U. (1997) Adenosine metabolism in primary skeletal muscle cells in culture. J Physiol 504: 695-704
3. Kurijaka D.T. & Segal S.S. (1995) Conducted vasodilation elevates flow in arteriole networks of hamster striated muscle. Am J Physiol 269: H1723-H1728
4. Rådegran G. & Saltin B. (1997) Role of nitric oxide for skeletal muscle blood flow regulation. J Vasc Res 34(1), 33
5. Saltin B. Rådegran G. Koskolou M.D. and Roach R.C. (1998) Skeletal blood flow in humans and its regulation during exercise Acta Physiol Scand 162: 421-436


Cititi si partea a II-a! (click!)


Materialul publicat reprezinta opinia autorului si se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori.
Folositi acest material doar pentru informare - in cazul in care aveti intrebari - adresati-va autorului. 
Materialul prezentat poate suferi modificari ulterioare.


top

 
 

 

Aceso Suport
Web Suport

www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.