Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva
Policlinica Vitan - Cabinetele Medicale Grupate Vitan
Newsletter Medicina Sportivawww.medicinasportiva.ro
Societatea Romana de Medicina Sportiva




HOME CONTACT DESPRE NOI
FORUM Cum sa?...
 


Imagistica medicala - CD PhoenixPrezentare!
Clinica de Diagnostic Phoenix
Rezumat  ← 
Leziunile posttraumatice ale ligamentului încrucişat anterior-evaluare prin rezonanţă magnetică

N. Bolog, Angelica Mangrău, G.Dinu, Irinel Oancea, Gh.Popescu, V.Silivestru
Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti





Leziunile posttraumatice ale ligamentului încrucişat anterior-evaluare prin rezonanţă magnetică


Introducere

    LIA este o structură de suport centrală a genunchiului, intracapsulară, extrasinovială, cu un traiect postero-lateral, ce se întinde între inserţia distală, anterior, la nivelul spinelor tibiale şi inserţia proximală pe condilul femural lateral, posterior la nivelul fosei intercondiliene. Lungimea LIA este de 3,5 cm iar grosimea în porţiunea centrală de aproximativ 1 cm (1).
Aspectul normal RM al ligamentului încrucişat anterior este de bandă formată din fibre hiposemnal în toate secvenţele, paralelă pe secţiunile sagitale cu tavanul fosei intercondiliene (fig. 1).

Click pentru marire!Click pentru marire!

Fig.1 A. Secţiune sagitală PD: Aspect normal al LIA. B. Imagine artroscopică, LIA normal
(Click pe imagine pentru marire)


Leziunile LIA pot fi clasificate în acute sau cronice, parţiale (ruptură parţială sau întindere) sau totale, examenul RM putând evidenţia atât stadiul evolutiv cât şi gradul leziunii.
Diagnosticul RM al patologiei posttraumatice a LIA se bazează în principal  pe semnele directe care rezultă din analiza semnalului şi topografiei ligamentului. În cazul leziunilor acute cu ruperea parţială sau totală a LIA apar modificări de semnal (zone hipersemnal T2 şi STIR) ca urmare a edemului intraligamentar (2) (fig. 2).

Click pentru marire!Fig. 2 Secţiune sagitală PD: LIA subţire şi cu traiect neregulat. Întindere, laxitate LIA
(Click pe imagine pentru marire)

 În cazul în care modificarea de structură apare cu semnal intermediar T1 şi STIR leziunea este mai probabil cronică. Absenţa vizualizării totale sau parţiale a ligamentului pe întreaga lungime sau la nivelul porţiunilor proximală, medie sau distală a acestuia, însoţită de modificarea traiectului, reprezintă semnul cardinal în diagnosticul RM de ruptură LIA (fig.3).

Click pentru marire!Click pentru marire!

Fig. 3. A. Secţiune sagitală PD: Absenţa vizualizării LIA pe întreaga lungime. B. Imaginea artroscopică confirmă ruptura LIA. (Click pe imagine pentru marire)

Există cazuri în care ligamentul este vizibil dar are un traiect neregulat şi o grosime redusă, ceea ce indică o întindere sau o leziune parţială LIA (fig. 2).
    Alături de aceste semne directe sunt descrise o serie de semne indirecte care pot orienta diagnosticul în cazul unui aspect echivoc. Astfel, contuzia cu denivelarea marginii condilului femural lateral în jumătatea anterioară (fig. 4), modificarea unghiului ligamentului încrucişat posterior (3) şi “linia LIP” sunt cele mai frecvente semne indirecte de ruptură LIA.

Click pentru marire!Fig. 4. Secţiune sagitală STIR. Denivelare cu edem în jumătatea anterioară a condilului femural. Semn indirect de ruptură LIA.
(Click pe imagine pentru marire)

Modificarea unghiului LIP constă în apariţia unui traiect rectiliniu sau cu concavitate posterioară a ligamentului, vizibil pe secţiunile sagitale (4). “Linia LIP” reprezintă o linie trasată paralel cu marginea posterioară a inserţiei distale a ligamentului. În mod normal această linie intersectează condilul femural (fig. 5) .

Click pentru marire!Fig. 5. Secţiune sagitală PD. “Linia LIP” nu intersectează condilul femural la un pacient cu ruptură completă de LIA.
(Click pe imagine pentru marire)
 
Modificarea de poziţie a ligamentului încrucişat posterior poate fi evidenţiată pe secţiunile coronale unde întreaga lungime a ligamentului este vizibilă pe o singură secţiune.
    De cele mai multe ori leziunea LIA nu este singulară, ea fiind urmarea unui traumatism complex cu interesarea şi a altor structuri articulare.


Material şi metodă

S-a efectuat un studiu retrospectiv (din februarie 2002 până în august 2003) pe un număr de 41 de pacienţi, 27 bărbaţi şi 14 femei, cu vârste cuprinse între 13 şi 74 ani, care au suferit leziuni traumatice la nivelul genunchiului şi la care s-a efectuat rezonanţă magnetică în scopul stabilirii diagnosticului.

Pacienţii au fost examinaţi pe un aparat Philips Gyroscan Intera de 1 T utilizând acelaşi protocol (tabel I).

Secvenţa Orientare TR TE Unghi de excitare
(flip angle)
Matrice Grosimea secţiunii (mm) NSA
(nr. de repetiţii)
FOV/RFOV
PD TSE sag 2000 26 90 304/512 3 2 170/75
STIR long TE sag 3183 55 90 256/256 3 2 170/75
T1 TSE cor 293 24 90 256/512 3 3 170/75
STIR cor 1727 15 90 256/512 3 2 170/75
STIR ax 1497 15 90 256/512 3 2 160/100
+/-T1TSE paralel cu traiectul LIA sag 589 24 90 256/512 3 3 170/100
Tabel I
Rezultate

Toate cele 41 de cazuri au fost urmate de intervenţie artroscopică în Secţia de Ortopedie a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti. Interpretarea imaginilor a fost realizată de un singur medic radiolog iar artroscopia a fost efectuată de 2 medici ortopezi.
În urma examenului RM din cei 41 de pacienţi, 24 au prezentat leziuni la nivelul ligamentului încrucişat anterior iar 17 au avut un aspect normal. Din cei 21 de pacienţi    cu leziune LIA, au prezentat leziuni asociate un număr de 15 pacienţi, cea mai frecventă asociere fiind cu leziunea de menisc intern (47,61%) (fig. 6), urmată de leziunile de menisc extern (38,09%), ligamente colaterale (14,28%) şi ligament încrucişat posterior (4,76%). Ruptura de LIA însoţită de ruptura meniscului intern şi ligamentului colateral intern este cunoscută în literatură sub denumirea de triada O′ Donoghue (fig.7)(4)

Click pentru marire!Fig.6. Secţiune sagitală PD la un pacient cu ruptură LIA. Modificare liniară gradul III în cornul posterior al meniscului intern (→). Ruptură menisc intern.
(Click pe imagine pentru marire)


Click pentru marire!Fig.7. Secţiune coronală T1 la un pacient cu ruptură de LIA şi leziuni asociate: ruptură menisc intern (→) şi ruptură ligament colateral intern (>). Triada O’ Donoghue.
(Click pe imagine pentru marire)

Sensibilitatea, specificitatea şi acurateţea metodei au fost calculate pe baza rezultatelor intervenţiilor artroscopice care au arătat că din cei 24 de pacienţi cu diagnosticul RM de leziune LIA, 21 au fost confirmaţi iar 3 au avut un aspect normal intraoperator. În schimb, din cei 17 pacienţi cu aspect RM normal al LIA, 13 au fost confirmaţi artroscopic iar în 4 cazuri s-au evidenţiat leziuni la nivelul ligamentului care nu au fost diagnosticate RM, rezultând următoarele valori: SE=84%, SP=81,25%, AC=82,92% (tabel II).

  Nr.pacienţi LIA normal Leziune LIA SE SP AC
RM 41 17 24 84% 81,25% 82,92%
Artroscopie 41 16 25 100% 100% 100%
Tabel II


Discuţii

    Comparând rezultatele studiului nostru cu cele ale altor studii din literatură se constată o similitudine sau chiar valori superioare în ceea ce priveşte sensibilitatea RM în diagnosticul traumatismelor de LIA (tabel III). În schimb, în ce priveşte specificitatea şi acurateţea studiului nostru ele se situează sub cele publicate în literatură (tabel III) (2, 5).
Unul din motivele obiective care explică aceste diferenţe ar fi numărul mic de pacieţi incluşi în studiu (41 din 573). Pe de altă parte, lipsa de experienţă a radiologului ar fi un alt motiv,  explicabil prin faptul că majoritatea pacienţilor, adică 31 de cazuri din totalul de 41, au fost examinaţi în prima jumătate a anului 2002, an în care au fost făcute primele examinări de genunchi în departamentul nostru. În plus, comparativ cu celelalte studii citate în tabelul III interpretarea imaginilor a fost făcută de un singur medic radiolog.

Studiu Anul SE SP Interpretare imagini
Cotton A AJR 2000 87% 96% 2 radiologi
Vincken PW* Radiology 2002 70% 94,5% 6 radiologi
* s-au luat în calcul doar pacienţii cu rupturi complete de LIA  Tabel III


Concluzii

Artroscopia rămâne metoda “gold-standard” în diagnosticul leziunilor posttraumatice de la nivelul genunchiului. Rezonanţa magnetică în patologia traumatică a genunchiului, deşi privită la început cu circumspecţie de ortopezi, a devenit în timp un examen de rutină, fiind metoda imagistică de elecţie în diagnosticul leziunilor meniscoligamentare şi în managementul acestora. În acest sens pledează creşterea numărului de indicaţii de rezonanţă magnetică în Spitalul Clinic de Urgenţă, numărul examinărilor de genunchi reprezentând 10,92% din totalul examinărilor din Departamentul de Rezonanţă Magnetică. Avantajele metodei sunt reprezentate în primul rând de caracterul neinvaziv şi netraumatic al metodei şi de vizualizarea structurilor extraarticulare care nu pot fi vizualizate artroscopic. În plus rezonanţa magnetică este metoda ideală de control şi monitorizare postoperatorie a pacienţilor.

Bibliografie
N. Bolog, Angelica Mangrău, G.Dinu, Irinel Oancea, Gh.Popescu, V.Silivestru
Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti
publicat pe MedicinaSportiva.Ro - 14 iulie 2009

top


Phoenix Swiss Med


Prezentare!

Informatiile apartin CD Phoenix!
Materialele publicate se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia prezentata pe acest website este completa, actuala sau ca nu contine erori.
Utilizatorul trebuie sa decida si este singurul raspunzator de modul cum utilizeaza Informatile si Serviciile furnizate in aceasta sectiune;
acccesarea link-urilor se face pe raspunderea Utilizatorului.  Serviciul este furnizat pe principiul "asa cum este" sau "asa cum este disponibil" si nu este destinat a inlocui relatia medic-pacient.
MedicinaSportiva.Ro  nu poate fi responsabila de orice actiune pe care o intreprindeti pe baza respectivelor Informatii si a Serviciului.
*  cititi  Termeni si Conditii.
 
 

 

Aceso Suport
Web Suport

www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.