Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva

www.medicinasportiva.ro
Newsletter Medicina Sportiva
  english

 Prof.univ.dr.Paula Drosescu
Societatea Romana de Medicina Sportiva



   • Home       •  Contact       • Cabinet      • Articole      • Despre noi     • Forum      Cursuri
 

Articol de specialitate

    Importanta oligoelementelor

   Fierul este indispensabil procesului de formare a hemoglobinei, mioglobinei, catalazei; sta la baza proceselor de eritropoeza; intra in structura citocromilor celulari ce intervin in procesele de oxidare biologica. Absorbtia fierului se realizeaza la nivelul duodenului precum si in portiunea superioara a jejunului si este de maxim 20% pentru produsele de origine animala, maxim 8% pentru cele de origine vegetala. Compusii pe care fierul ii realizeaza in organism sunt diferiti in functie de etapa ciclului metabolic : feritina (fierul de absorbtie), siderofilina (forma de transport), hemoglobina si mioglobina (forma de utilizare), hemosiderina (forma de depozit din splina, ficat, maduva osoasa). Anemiile feriprive, ca expresie a lipsei fierului din organism pot fi produse fie prin aport alimentar insuficient fie prin pierderi disproportionate fata de aport : pierderi menstruale, hematurie microscopica postefort, transpiratie excesiva, hemoragii digestive oculte microscopice, microsangerari secundare hemoroizilor. Fosfoproteinele si sarurile acidului fitic sunt citati ca importanti factori ce impiedica absorbtia fierului. Contrar acestora vitamina C, manganul, cuprul sunt factorii favorizanti ai absorbtiei  ionului de fier. Necesitatile zilnice sunt in functie de sex : la barbati de 10 - 15 mg/zi iar la femei de 20 - 30 mg/zi. Exista numeroase preparate comercializate ce au continut in fier dar, cele care sunt eficiente sunt cele care au suplimentarea in fier sub forma de gluconat, fumarat, citrat, peptonat. Forma farmaceutica de sulfat feros determina distrugerea vitaminei E. Dintre alimentele cu continutul cel mai mare in ioni de fier se mentioneaza: ficatul, carnea de vita slaba, galbenusul de ou fiert, fasolea, nuci, prune sau caise deshidratate.
   Cuprul asigura structura unor enzime oxidoreducatoare, activitatea mitocondriala, realizarea structurii elastinei si melaninei, buna absorbtie a fierului. Dintre sursele alimentare cu continutul mai ridicat in ion de cupru sunt : viscerele, pestele, fasolea uscata, graul integral, fructele de mare.
    Cobaltul are actiune sinergica cu cea a vitaminei B12 in stimularea mecanismelor de eritropoeza. Ca sursa alimentara mentionam : viscerele, carnea rosie, fructele de mare. Alcoolul, somniferele, preparatele estrogenice, regimurile vegetariene impiedica absorbtia cobaltului. Doza necesara zilnica este de 8 mcg/zi.
     Iodul  aproximativ 2/3 din cantitatea de iod din organism se afla in glanda tiroida si in hormonii tiroidieni. Acestia la randul lor sunt sunt responsabili de controlul metabolismelor. In situatiile de carente alimentare sau prin aport insuficient din apa consumata se instaleaza gusa endemica sau mai grav, cretinismul hipotiroidian. Ca sursele alimentare sunt : toate produsele de origine marina, galbenusul de ou, vegetalele proaspete. Glicoizii cianogeni din varza cruda in cantitate mare 300 -450 g/zi, polifenolii din samburii de mere sau de caise impiedica formarea hormonilor tiroidieni prin blocarea absorbtiei iodului. Necesarul zilnic ar fi de 0,1 - 0,2 g/zi.
   Fluorul  este unul dintre factorii importanti in constituirea matricei osoase si dentare ceea ce face ca in cazurile carentelor alimentare sa apara cu frecventa mai mare cariile dentare sau demineralizarile osoase. Continutul in fluor al alimentelor preparate creste daca acestea sunt gatite in apa fluorurata sau in vase de teflon (vasele de aluminiu distrug in totalitate cantitatile de fluor din alimente). Necesarul optim se situeaza intre 0,5 - 0,75 mg/zi alimentar si 1 - 1,5 mg/litrul din apa potabila.
    Rolurile fiziologice ale ionului de zinc sunt multiple : participarea la toate tipurile de metabolisme, asigurarea sintezei de acizi nucleici (ADN), intra in structura insulinei, scurteaza timpul de cicatrizare al plagilor, este important factor stabilizator chimic al sangelui, normalizeaza activitatea prostatei, asigura dezvoltarea organelor genitale. In cazurile de carenta sunt descrise alterari ale gustului, mirosului, cicatrizari lente si vicioase, nanism hipogonadal, anemie, hepatosplenomegalie, boli genetice. Carnea de vita, ficatul, galbenusul de ou, laptele praf degresat, cacaoa au continut bogat in zinc asigurand necesarul zilnic este de 10 - 20 mg/zi daca sunt incluse in ratia alimentara.
   Cromul  intervine in metabolizarea zaharurilor, in mobilizarea proteinelor spre locurile de utilizare, ajuta la procesele generale de crestere si dezvoltare. Carnea de pui, ficatul, germenii de grau sunt principalele surse alimentare. Prin carenta de crom din alimentatie este potentata producerea diabetului zaharat, a aterosclerozei si hipertensiunii arteriale. Necesarul zilnic este de 180 -200 mcg/zi.
    Manganul  favorizeaza activarea enzimatica, participa la realizarea unei structuri osoase de calitate, este factor favorizant in formarea tiroxinei, amelioreaza reflexele musculare, scade iritabilitatea nervoasa, favorizeaza procesele de memorizare. Cerealele integrale si nucile au in compozitia lor cantitatile  necesare organismului. National Research Council recomanda 2 - 5 mg/zi.
   Molibdenul reprezinta o componenta importanta in metabolizarea carbohidratilor si a lipidelor, participand si la utilizarea optima a fierului in organism. Nu s-au stabilit doze necesare dar, se pare ca o cantitate de 200 - 250 mg/zi ar fi suficienta preventiv pentru anemie, buna functionalitate generala a organismului. Cantitatea aceasta ar putea fi realizata pe seama cerealelor si vegetalelor.
  Seleniul este un antioxidant cu capacitate de prevenire a imbatranirii si a cancerului. Actiunea este sinergica cu a vitaminei E cele doua potentandu-se reciproc. O alimentatie bogata in viscere, germeni de grau, rosii realizeaza un aport suficient organismului.
   Sulful  este unul dintre elementele minerale ce intra in compozitia aminoacizilor, participa la realizarea balantei de oxigen, intra in structura imunoglobulinelor. Nu este inca stabilita doza zilnica necesara dar, consumul de carne de pui si vita slaba, peste, ou, fasole uscate par a asigura necesitatile organismului.
    Toate aceste saruri minerale ar trebui sa fie introduse in organism printr-o alimentatie rationala. In afara acestor necesitati zilnice in situatii deosebite: sarcina, crestere, cicluri menstruale abundente, efort sportiv cantitatile de saruri minerale trebuie a fi suplimentate prin preparatele medicamentoase. Aceste produse farmaceutice trebuie sa fie utilizate numai in aceste situatii deosebite si nu in loc de alimentatie.
    Suplimentarile medicamentoase se pot realiza in functie de tipul de sport practicat sau de actiunea pe care urmeaza a o realiza in organism: ergotropa sau trofotropa.

    Prezentam in continuare comparativ cateva preparate:
Polimerizant S: fosfat de potasiu, lactat de calciu, carbonat bazic de magneziu, sulfat feros, sulfat de zinc, sulfat de cupru, sulfat de mangan, iodura de potasiu.
Anti – stress: vitamina D, E, B1, B2, B6, B12, B5, acid folic, biotina, cupru, zinc, calciu, magneziu, extract de valeriana.
Ginsavit: vitamina A, C, D, E, B1, B2, B6, B12, acid folic, pantotenat de calciu, colina, cupru, zinc, magneziu, potasiu, calciu, fosfor.
Complex polimineral: vitamina A, D, C, B2, PP, B6, B12, pantotenat de calciu, fier, magneziu, fosfor.
Vitamax: ulei de grau incoltit, ulei de floarea soarelui, polen, arginina, lizina, acid orotic, biotina, vitamine (A, E, B2, B6, B12), acid ascorbic, fier, calciu, fosfor, potasiu, cupru, zinc, mangan, magneziu, iod, seleniu, fluor.
   Din analiza succinta a acestor preparate rezulta o compozitie complexa pentru preparatul de tip Vitamax, in timp ce produsul Polimineralizant-S poate sa faca fata necesitatilor eforturilor fizice.


BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Booher M.James, Gary A.Thibodeau - Athletic injury assessement Moby Year Book Inc.Boston 1995
2. Dragan I.  -  Medicina sportiva, Editura Sport - Turism, Bucuresti 1982
3. Dragan I.  -  Practica medicinii sportive, Editura Medicala, Bucuresti  1989
4. Dragan I.  -  Medicina sportiva aplicata, Editura Editis, Bucuresti  1994
5. Dragan I., Stroescu V., - Medicatia la sportivi, Editura Cucuteni, Bucuresti 1995
6. Paula Drosescu  - Igiena educatiei fizice si sportului, Editura Universitatii "Al.I.Cuza" Iasi  1993
7. Haulica I. -  Fiziologia umana, Editura Medicala, Bucuresti  1989.
8. *** Agenda Medicala 1996.

Profesor Univ.Dr. Paula Drosescu
 medic primar Medicina Sportiva
 Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
publicat pe MedicinaSportiva.Ro: 4 ianuarie 2010
Cabinet Alternative Iasi
Associate Certified Coach ICF
wingwave
top
    
Atentie!

Informatiile apartin  Dr.Paula Drosescu
Materialele publicate se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia prezentata pe acest website este completa, actuala sau ca nu contine erori.
Utilizatorul trebuie sa decida si este singurul raspunzator de modul cum utilizeaza Informatile si Serviciile furnizate in aceasta sectiune;
acccesarea link-urilor se face pe raspunderea Utilizatorului.  Serviciul este furnizat pe principiul "asa cum este" sau "asa cum este disponibil" si nu este destinat a inlocui relatia medic-pacient.
MedicinaSportiva.Ro  nu poate fi responsabila de orice actiune pe care o intreprindeti pe baza respectivelor Informatii si a Serviciului.

Sectiunea este gazduita si administrata GRATUIT pe www.medicinasportiva.ro  -  a se vedea Termeni si Conditii
      
www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.