Dozările de laborator au vizat aprecierea eficienţei litice individuale a populaţiei de limfocite natural killer. Pentru aceste dozări metodologia de lucru a constat în prelevarea materialului biologic - sânge- anterior si posterior efortului fizic, în perioade diferite de pregătire a sportivilor (în perioada de pregătire fizică generală, în perioada precompetiţională, în perioada postcompetiţională). După recoltare sângele a fost procesat prin tehnica clasică de cromare radioactivă (Na₂₅Cr₂O₂) a limfocitelor. După numărarea la Gama Counter se poate calcula care este capacitatea litică limfocitară a fiecărui subiect în parte atât anterior cât si posterior unui efort. Diferenţa dintre cele două valori ale capacităţii litice este definită ca eficinţă litică individuală.
 După cum se poate observa din figura 3 eficienţa litică individuală variază semnificativ cu intensitatea efortului fizic depus în timpul antrenamentului sportiv dar, si în funcţie de tipul de sport. Astfel, pentru intensităţI mici ale efortului fizic eficienţa litică individuală este semnificativă. Numai că la astfel de intensităţI de antrenament (sub 70% indice de intensitate în antrenament) nu mai poate fi vorba de competivitate sportivă ci numai de menţinerea calităţilor acumulate fără să se realizeze saltul calitativ.
 Pe măsură ce indicele de intensitate efort din antrenament este mai mare cu atât eficienţa litică individuală scade. Valorile cele mai marcant negative au fost înregistrate la sportivii de la atletism rezistenţă. De remarcat în partea superioară a figurii că pentru acelasi indice de antrenament de 95% sportivii de la probele de viteză au înregistrat valori de aproximativ jumătate din valorile negative ale celor de la probele de rezistenţă.
 Este indiscutabil că obţinerea performanţelor sportive de top nu se poate realiza prin antrenamnete desfăsurate în aria unui indice de 70-77% cât indică datele de laborator pentru eficienţă litică a limfocitelor natural killer. Indicaţia este totsi utilă pentru cei care doresc să practice exerciţiile fizice ca mijloc sanogenetic, de agrement.
 Pentru antrenori si sportivi materialul prezentat atrage atenţia asupra unor aspecte marginalizate sau omise:

• pregătirea psihologică de concurs poate preveni situaţiile de esec ca potenţial factor stresor; beneficiul acestei metode rezidă din fenomenul "déjà vu" "déjà connu" care constă în pregătirea sistemului nervos pentru o situaţie posibil conflictuală si pentru care are reacţiile de alarmă pregătite, adaptate faţă de stimuli;
• necesitatea cunoasterii semnelor premonitorii ale perturbărilor homeostazice; cu mare specificitate se consideră a fi cele prezentate în continuare:

Simptome fiziologice ce apar mai mult de o dată pe săptămână

• Cefalee
• Insomnie
• Oboseală/ adinamie
• Vertij
• Hipersudoraţie nemotivă de situaţie
• Tulburări circulatorii (extremităţI reci)
• Tulburări ale tranzitului intestinal (diaree/constipaţie)
• Dispnee neconcordată cu efortul fizic depus
• Epigastralgii, mai ales în prima parte a dimineţii

• instalarea unuia sau mai multor simptome fiziologice nu trebuie să atragă în prima etapă întreruperea sau diminuarea regimului de antrenament ci căutarea altor cauze posibile si mai stresante decât efortul fizic: - somn insuficient cantitativ si/sau calitativ, - automedicamentaţia efortului sportiv, - utilizarea preparatelor de tip doping,  - alimentaţie dezechilibrată calitativ si sau cantitativ,- deficite minerale în mangan, zinc, cadmiu, - hipovitaminoza D, E, C.(Situaţia hipovitaminozelor o considerăm semnificativă cu atât mai mult cu cât în medicamentaţia efortului sportiv se acordă un rol important antioxidantelor: selenium, vitamina C, E, A.)
• cunoasterea tipului de personalitate poate atrage atenţia asupra unor potenţiali factori de risc si eventual modificat cel puţin sub aspectul modului de abordare a problematicii conflictuale- abordarea pozitivă a situaţiilor/ conflictelor poate diminua stările de stres negative;
• curele de slăbire practicate de unii dintre sportivi pentru a ajunge la greutatea categoriei la care concurează reprezintă unul dintre factori stresori semnificativi suprasolicitând sistemul neuroendocrin. 

Bibliografie selectivă

1.Drăgan I si colab., Medicina Sportivă aplicată, Ed. Editis, Bucuresti, 1994
2.Greenleaf JE; Jackson CG; Lawless D. CD4+/CD8+ T-lymphocyte ratio: effects of rehydration before exercise in dehydrated men. Med Sci Sports Exerc, 27: 2, 1995 Feb, 194-9.
3.Pedersen BK; Kappel M; Klokker M; Nielsen HB; Secher NH. The immune system during exposure to extreme physiologic conditions. J Sports Med, 15 Suppl 3:1994 Oct, S116-21.
4.Peters C; Lötzerich H; Niemeir B; Schüle K; Uhlenbruck G. Exercise, cancer and the immune response of monocytes. Anticancer Res, 15: 1, 1995 Jan-Feb, 175-9.
5.Phillips, S. M., H. J. Green, M. A. Tarnapolsky, G. J. F. Heigenhauser, R. E. Hill, and S. M. Grant. Effects of training duration on substrate turnover and oxidation during exercise. J. Appl. Physiol. 81: 2182-2191, 1996.

continuare ...   →   Chestionarul utilizat pentru determinarea tipului de personalitate

publicat pe MedicinaSportiva.Ro: 25 ianuarie 2010