Realităţile antrenamentului modern care implică volume şi intensităţi mari în cadrul efortului sportiv au arătat că restabilirea spontană, naturală a organismului după un efort este depăşită, expunând organismul sportivului la unele riscuri ce pot merge până la instalarea unor stări de oboseală cronică cu manifestări polimorfe şi deosebit de dificil de tratat.
 Pornind de la această realitate am conceput o modalitate de a decela semnele de oboseală cronică din fazele latente. Ideea are la bază utilizarea unui  "jurnal de autocontrol": dar, care are introduse date suplimentare, ce au fost testate în corelaţie cu explorări de laborator (testarea imunologică - rezultatele de laborator sunt prezentate într-o lucrare separată).
 În scorul de apreciere al refacerii postefort am inclus şi notat elementele care pot fi interpretate, în cazul în care se modifică, ca semne din punct de vedere medical, premonitorii ale sindromului de oboseală cronică sau de supraantrenement.  Elementele care au stat la baza întocmirii acestui scor sunt prezentate în tabelul 1:


Elementele introduse în calculul scorului îşi au următoarele justificări:

• Greutatea sportivilor, ca de altfel şi cea a sedentarilor, nu este indicat să oscileze cu mai mult de 0,400 grame seara faţă de cea de dimineaţă. Modificările în plus sau în minis denotă un dezechilibrul al balanţei anabolism/catabolism ca prim simptom al îmbolnăvirilor latente sau să fie expresia unui dezechilibru aport alimentar/consum energetic (situaţia postului alimentar voit, hipertiroidiilor). Pentru sportivi problema greutăţii ideale se impune şi mai pregnant ţinând seama de realizarea unei compoziţii corporale optime.

• Oscilaţiile greutăţii mai mari de 1,5Kg. sunt apreciate în Medicina Sportivă ca patognomonice pentru oboseala cronică nervoasă fiind întâlnite în cazurile de stres psihoemoţional şi/sau antrenamente fizice supradozate.

• Reacţia vegetativă dinamică sau proba clino-ortostatică este una dintre cele mai sensibile probe de apreciere a stărilor latente de oboseală în care descărcările de catecolamine conduc la vasoconstricţie periferică concomitent cu tahicardie de repaus.

• Testul Dorgo pune în evidenţă prin intermediul pulsului comportamentul cardiac în efort. Modificările indicelui Dorgo faţă de valorile normale au următoarea semnificaţie: pulsul în primul minut după încălzire reflectă ori exces ori sub dozare a acesteia; pulsul trei reflectă modul de percepere din partea organismului respectiv a punctului/punctelor de intensitate maximă din antrenament; pulsul din minutul 5 după încetarea efortului fizic reflectă capacitatea imediată a aparatului cardiovascular de a reveni la valorile bazale.

• Somnul este pricipalul factor de refacere după eforturile fizice/pshice. Scăderea numărului de ore de somn/24 ore este mai rar întâlnită în practica Medicii Sportive şi relevă mai mult implicarea unei componente pshihoafective. Hipersomniile pot fi interpretate ca o suprasolicitare cotidiană realizată cu consum enzimatic excesiv sau pot fi înregistrate în cazurile latente ale afecţiunilor glandulare (hipotiroidie). Calitatea somnului asigură refacerea structurilor organismului în faza anabolică.

• Apetitul constituie un indicator al metabolismului (nu intră în discuţie ca factor în diagnosticul unor boli de tipul parazitozelor intestinale, ulcerului duodenal, diabetul zaharat). La om nu funcţionează întotdeauna mecanismul de self-protecţie alimentară, aportul caloric fiind mai mult bazat pe principiul acceptat sau nu, plăcut/respins ceea ce poate antrena deficite în principiile alimentare, în special pe linia sărurilor minerale şi a vitaminelor. Ca reacţie reflexă la acestea se poate declanşa foamea în cazurile de carenţă/inapetenţa prin suprasaturare (de ex. lipidică).

• Pofta de antrenament reflectă capacitatea musculaturii de a-şi reface rezervele energetice şi de încărcare minerală, rata de îndepărtare prin sistemul circulator a radicalilor acizi locali de după antrenament. Oboseala musculară locală, starea de somnolenţă, tulburările digestive sunt numai câţiva dintre factorii care pot modifica capacitatea de antrenament.
 Mijloacele de refacere postefort pot asigura suportul ulterior al antrenamentelor. Sunt constituite în complexe de măsuri care, singular dar, mai eficient în asociere, pot accelera ritmul de normalizare a parametrilor biochimici, enzimatici, hormonali epuizaţi prin efortul fizic.

• Problematica hidratării postefort este mult discutată în practica Medicinii Sportive. Faţă de aspectele prezentate pe larg în cărţile de specialitate (Drăgan I. şi colab. 1982, 1989, 1994) nu ne permitem decât să susţinem prin propriile date semnificaţia hidratării preefort dar, în special postefort. (Greenleaf J.E. şi colab. 1995) atrag foarte clar atenţia asupra ingestiei de minimun 250ml. înaintea unui efort şi 300- 450 ml. postefort. Depresia imunologică pe linia de celule natural killer - NK - înregistrată de aceste studii este similară cu cea obţinută de noi şi este explicată din punct de vedere fiziologic prin creşterea semnificativă a vâscozităţii sângelui datorită transpiraţiei abundente şi prin limitarea mobilizării limfocitare produsă de viteză sanguină modificată tot de vâscozitate.
 Testul elaborat a fost aplicat unui număr de 41 subiecţi (15 sportivi de la judo, 16 atleţi, iar, ca martori 10 studenţi de la Facultea de Educaţie fizică şi Sport) şi corelat cu intensitatea efortului fizic din antrenament sau orele de activităţi practice pentru lotul martor.


 Evoluţia curbelor scorului de refacere din figurile 1, 2, 3 demonstrează că în plan subiectiv se resfrâng modificările simptomatice luate în discuţie în scorul de refacere. Toate cele trei curbe prezentate au un element comun: proporţional cu creşterea intensităţii efortului fizic notele înregistrate la scorul de refacere scad. La cazurile analizate scăderea notei a fost înregistrată pe seama: calităţii somnului, pe cea a reacţiei vegetative dinamice ca expresie a oboselii, lipsei alimentaţiei alcalinizante postefort, insuficientei hidratării, nu neapărat postefort ci în 24 de ore, fie pe asocierea acestora.
 Datele centralizate ale acestuia scor au pus în evidenţă în evidenţă şi un alt aspect pe care de fapt îl şi anticipam- o alimentaţie condusă mai puţin după principiile raţionale şi mai mult după preferinţă. (Numai în 5 din cazurile analizate situaţia materială precară o impunea.) Asfel, am constatat o carenţă alimentară în fier (preferinţă pentru alimentele prăjite) care a fost confirmată ulterior de date de laborator: media valorilor hemoglobinei 13,5 g%, hematocritul mediu 36,57% (ambele la limita inferioară a fiziologicului admis pentru sportivi). În afara semnificaţiei demostrate în formarea hemoglobinei şi implicit în transportul gazelor sanguine se pare că ionul de fier pare a juca un rol aparte în modularea funcţiei citotoxice natural killer având capacitatea de a stimula activitatea citotoxică limfocitară natural killer (Gray A.B. şi colab. 1993).
 Tot din datele obţinute în chestionar a rezultat că cel puţin sub aspectul aportului proteic raţia alimentară era asigurată. Numai că predominau cele de origine vegetală ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu calitatea structurilor organismului, şi indirect şi a celei imunologice. Pederson B.K. şi colab. 1994, Phillips S.M. şi colab. 1996 atrag atenţei tocmai asupra acestui aspect indicând suplimente proteice nu ca substitute alimentare ci pentru asigurarea calităţii aminoacizilor ce vor fi utilizaţi de organism.
 Se poate concluziona că abordarea stării de sănătate şi a celei de refacere poate fi realizată şi prin prisma acestui scor de refacere ca reflectare indirectă, latentă a capacităţii de apărare nespecifică. Considerăm că este o metodă simplă, uşor de aplicat dar deosebit de utilă în dirijarea antrenamentului sportiv.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1.Drăgan I şi col., Medicina Sportivă aplicată, Ed. Editis, Bucureşti, 1994
2.Gray AB; Telford RD; Weidemann MJ: The effect of intense interval exercise on iron status parameters in trained men. Med Sci Sports Exerc, 25: 7, 1993 Jul, 778-82;
3.Greenleaf JE; Jackson CG; Lawless D CD4+/CD8+ T-lymphocyte ratio: effects of rehydration before exercise in dehydrated men. Med Sci Sports Exerc, 27: 2, 1995 Feb, 194-9;
4.Pedersen BK; Kappel M; Klokker M; Nielsen HB; Secher NH The immune system during exposure to extreme physiologic conditions. J Sports Med, 15 Suppl 3:1994 Oct, S116-21
5.Peters C; Lötzerich H; Niemeir B; Schüle K; Uhlenbruck G Exercise, cancer and the immune response of monocytes. Anticancer Res, 15: 1, 1995 Jan-Feb, 175-9.
6.Phillips, S. M., H. J. Green, M. A. Tarnapolsky, G. J. F. Heigenhauser, R. E. Hill, and S. M. Grant. Effects of training duration on substrate turnover and oxidation during exercise. J. Appl. Physiol. 81: 2182-2191, 1996.

publicat pe MedicinaSportiva.Ro: 10 decembrie 2009