Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva

www.medicinasportiva.ro
Newsletter Medicina Sportiva
  english

 Prof.univ.dr.Paula Drosescu
Societatea Romana de Medicina Sportiva



   • Home       •  Contact       Cabinet      • Articole      Despre noi     • Forum      Cursuri
 

Articol de specialitate

   Stresul, fizic sau psihic, poate influenţa homeostazia în mod favorabil sau din contra negativ. Tot mai multe dintre lucrările din domeniul imunologiei semnalează efectele negative ale efortului fizic mai ales dacă acesta este de intensitate mare sau de intensitrate medie, dar efectuat zilnic, pe o perioadă lungă de timp. Pe de altă parte, în statisticile medicale sunt menţionate tot mai des afecţiuni trenante ale căilor respiratorii superioare, tulburări infecţioase digestive, SIDA apărute la sportivi.
   Pornind de la aceste aspecte ne-am propus:
  • evaluarea rolului efortului fizic asupra organismului uman supus sistematic, prin antrenamente dirijate, la astfel de situaţii;
  • cuantificarea relaţiei intensitatea efortului fizic/capacitate de reacţie a organismului la stresului din antrenament.
  Celulele natural killer (NK) ce care intervin în procesele imune mediate celular au roluri multiple printre care pe cel de control al proliferărilor celulare, controlul diferenţierii limfocitelor T helper, eliminarea directă a unor categorii celulare transformate (neoplazic sau infectate viral). Fenotipic celulele NK sunt celule de dimensiuni mari (15 µ diametru) şi care reprezintă 5-15% din populaţa de leucocite circulante. În mod curent aceste celule sunt identificate prin pozitivitatea pentru markeri membranari de tipul CD56, CD16 şi prin absenţa CD3 (marker T) de pe suprafaţă. Unele din celulele NK sunt dotate cu receptori care reacţionează cu fragmentul Fc al imunoglobulinelor G pe care se fixează şi astfel îşi realizează acţiunea de citotoxicitate mediată celular anticorp-dependentă (ADCC). Funcţionabilitatea compartimentului NK în organism este esenţială supravieţuirii, deficienţele acestei populaţii fiind corelată cu patologii virale şi neoplazice grave. Susceptibilitatea variabilă a funcţiei NK la modularea din efortul fizic, aşa după cum apare din literatură, poate fi explicată prin varietatea modelelelor de studiu: compararea între sporturi opuse ca şi caracter de pregătire, prin utilizarea de eforturi unidirecţionale, prin observarea unei anumite perioade de pregătire şi nu a unui ciclu de antrenament. Astfel, o categorie de studii nu relevă modificări semnificative ale activităţii NK analizând sportivii pe durate variabile de timp (4-8 săptămăni) ce desfăşurau un efort mediu spre maxim (10). Pe de altă parte, numeroase alte studii demonstrează scăderea semnificativă a valorilor NK după eforturile de intensitate sugerând că această imunosupresie ar fi produsă în mod principal prin intermediul prostaglandinelor (9) şi/sau asociată cu o scădere în plasmă a glutaminei (8). Aceeaşi autori atrag atenţia că efectele depresoare pe LT, IL, NK nu se înregistrează numai imediat după efort ele fiind decelabile pe perioade îndelungate de timp (Nieman DC, Pedersen BK, Shephard RJ). Pe acest aspect se bazează şi teoria open - window care încearcă să explice susceptibilitatea crescută la infecţii, dezvoltarea unor tumori, boli autoimune, rezistenţă minimă la HIV a celor care practică antrenamente fizice repetate şi foarte aproape de intensitatea de 90- 97%.
    Lotul de studiu a cuprins 15 sportivi de la judo, 16 atleţi şi 10 studenţi martor de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Testările au fost efectuate pe durata a 8 luni reuşind să surprindă toate etapele de pregătire pentru acelaşi sportiv. Pentru fiecare dintre subiecţi condiţiile testării au fost aceleaşi: minim trei testări, antrenamente după ora 16, recoltarea sângelui înaintea antrenamentului şi în primele 5 minute după acesta. Analizarea probelor de sânge s-a efectuat în Laboratorul de Imunologie al Spitalului Clinic Universitar " Sf. Spiridon" Iaşi procesarea probelor respectănd standardele pentru celulele natural killer marcate radioactiv atribuind pentru fiecare raport E/T o valoare medie calcualtă conform formulei:
Liza % = (Media CPM E/T - LS medie) / (LT medie - LS medie)
unde: liza % = capacitatea litică a limfocitelor; media CPM E/T = media celor trei valori înregistrate la recuperarea celulară marcată radioactiv; LS medie = media valorilor citite în cazul lizei spontane; LT medie = media valorilor înregistrate la liza totală. Au fost reţinute pentru analiză numai acele estimări în care valorile medii ale radioactivităţii, din cadrul triplicatului, au prezentat un coeficient de variabilitate sub 15%.
    Compararea ariei de citotoxicitate care se înregistrează după efort, ca efect a acestuia, cu aria de citotoxicitate bazală, dinaintea antrenamentului, defineşte noţiunea de eficienţă litică individuală (DELTA-AUCC), cu alte cuvinte capacitatea celulelor natural killer de a reacţiona, în sens pozitiv sau negativ, la stres, în cazul analizat la efortul fizic din antrenament.
DELTA-AUCC = AUCC postefort – AUCC anteefort
AUCC defineşte o arie de citotoxicitate a limfocitelor NK (Area Under Cytotoxic Curve).
     Chiar dacă, sporturile incluse în studiu nu sunt similare ca tehnică de antrenament cuantifică efortul fizic tot prin indicele de intensitate. Acesta a fost utilizat şi de noi în cercetarea prezentă, faptul fiind motivat de două aspecte: primul rezidă în utilizarea pe parcursul unui antrenament a noţiunilor ca: număr de repetări, număr de serii, distanţe, încărcături, durata executării unui exerciţiu elemente operaţionale în pregătirea de concurs, deci, antrenorul poate să modeleze pe baza acestor rezultate de laborator mai bine antrenamentul; al doilea considerent este legat de aspectul mai mult teoretic şi mai puţin practic al determinării VO2 maxim pentru sportivi şi antrenor. Acest ultim test este indiscutabil util medicilor sportivi ca predicţie de performanţă dar, noi am dorit o abordare a realităţii din teren. Ăn urma prelucrării statistice a datelor obţinute s-a calculat, pentru fiecare caz în parte AUCC ca fiind suprafaţa de sub aria de citotoxicitate în domeniul 100:1...12,5:1 efectori/ţinte atât anteefort cât şi postefort. Analizarea datelor s-a realizat pentru fiecare din cele două sporturi separat înregistrându-se următoarele aspecte.
      Figura 1 prezintă comportamentul litic al limfocitelor la sportivii de la judo. Se remarcă faptul că valorile litice exprimate în procente DELTA AUCC sunt situate în aria valorilor sub 26%. Liza semnificativ crescută se înregistrează în zona ce corespunde unui efort de intensitate moderată.Pe măsură ce intensitatea din antrenament creşte invers proporţional se realizează o tendinţă de scădere a numărului de limfocite şi a capacităţii litice NK. Această capacitate litică rămâne pozitivă (10 - 20 liză %) la un indice de intensitate efort mai mare de 85% dar, se pare că insuficientă pentru capacitatea de apăre a organismului.
      Din punctul de vedere al efortului sportiv se pot reţine câteva aspecte:
  • efortul fizic cu indice de intensitate de < 70% pare a avea un efect benefic asupra capacităţii de apărare zona 1 şi 2 din figura 1;
  • antrenamentele din judo efectuate în regim  de 5 săptămânal sunt utile celor care-l practică;
  • la intensităţi cuprinse în zona 70-80% intensitate din antrenament efortului fizic are în continuare efecte stimulante asupra eficienţei litice individuale dar, nu la aceeaşi parametri ca situaţia anterioară;
  • eforturi de peste 80% indice de intensitate, cel puţin la cazurile noastre, au înregistrat certe depresii în apărarea nespecifică zona 3 din figura 1;
asocierea efort fizic componentă de stres nervos concură la scăderea eficienţei litice individuale.
Figura 1. Distribuţia DELTA-AUCC în raport de intensitatea efortului fizic din judo

Legendă: Pe abscisă este notată intensitatea efortului fizic, pe ordonată se înregistrează eficienţa litică individuală exprimată în procente %.
R2 = 0,71, p < 0,05
Zona 1 = zona valorilor intens pozitive; zona 2 = zona valorilor pozitive; zona 3 = zona valorilor negative

La grupa de atleţi au fost testaţi sportivi atât de la probele de viteză cât şi de la rezistenţă, rezultatele fiind sensibil egale pentru cele două subgrupe.
Figura 2. Distribuţia DELTA-AUCC în raport de intensitatea efortului fizic din antrenamentul de la atletism probe de viteză

Legendă: Pe abscisă este notată intensitatea efortului fizic, pe ordonată se înregistrează eficienţa litică individuală exprimată în procente %.
R2 = 0,8082, p < 0,05

Spre deosebire de sportivii judocani valorile depresiei imunologice sunt mai semnificative în valoare absolută. În antrenamentul de viteză negativarea valorilor eficienţei litice a fost înregistrată pentru intensităţi de aproximativ 85% în timp ce pentru probele de rezistenţă acest lucru a fost sesizat la valori mai mari de 75%. Pentru un indice de intensitate al efortului fizic din antrenament de 90% eficienţa litică individuală a fost pentru probele de viteză în jurul valorii de minus 17%, pentru rezistenţă minus 10%. Dacă efortul din antrenament depăşeşte un indice de intensitate de 95% valorile eficienţei litice individuale se situează în zona de până la minus 20% pentru sportivii de la probele de rezistenţă în timp ce la cei de la viteză aria coborând până la minus 27,96. Din datele prezentate ar rezulta că organismul reacţionează mai bine ca adaptare la efort dacă acesta este exploziv şi cu o intensitate de antrenament de sub 17%.
Figura 3. Distribuţia DELTA-AUCC în raport de intensitatea efortului fizic din antrenamentul de la atletism probe de rezistenţă

Legendă: Pe abscisă este notată intensitatea efortului fizic, pe ordonată se înregistrează eficienţa litică individuală exprimată în procente %.
R2 = 0,7011, p < 0,05

În figura 4 sunt prezentate valorile lotului martor a cărui date sunt concordante cu cele obţinute la lotul de la judo, atletism.
Figura 4. Distribuţia DELTA-AUCC în raport de intensitatea efortului fizic din antrenamentul lotului martor

Legendă: Pe abscisă este notată intensitatea efortului fizic, pe ordonată se înregistrează eficienţa litică individuală exprimată în procente %.
R2 = 0,6064, p < 0,05

  În contradicţie cu datele de imunologie sunt indicaţiile din tehnica de antrenament sportiv, care au la bază date de fiziologia efortului, prin care utilizarea de stimuli de intensitate mare cu durată mică de acţiune conduc la o mai bună adaptare a organismului la efortul fizic. În faţa acestor divergenţe de opinii considerăm că poate găsi o soluţie de mijloc, cel puţin pentru sportivi, prin respectarea schemelor de refacere postefort statuate şi adaptate la specificul sportivului.
 Tocmai datorită existenţei acestei " ferestre imunologice" ar trebuie să fie acordată o mai mare atenţie medicamentaţiei trofotrope de susţinere a efortului fizic precum şi alimentaţiei calitative şi nu cantitave. Ăn sprijinul acestor afirmaţii vin studiile, unamim acceptate, care atestă corelaţia dintre eficienţa celulelor NK şi variate deficienţe: proteice, vitaminice (D, E, C), minerale (Zn, Mn, Cd.)( 7).

Bibliografie selectivă

1.Drăgan I. - Medicina sportivă aplicată, Editura Editis Bucuresti, 63-73,1994
2.Eichmann K The immune system: cells and molecules for the integration of self and non-self. Int J Sports Med, 12 Suppl 1:1991 Jun, S2-4 Lewicki R; Tchórzewski H; Majewska E; Nowak Z; Baj Z Effect of maximal physical exercise on T-lymphocyte subpopulations and on interleukin 1 (IL 1) and interleukin 2 (IL 2) production in vitro.Int J Sports Med, 9: 2, 1988 Apr, 114-7
3.Gabriel H; Kullmer T; Schwarz L; Urhausen A; Weiler B; Born P; Kindermann W Circulating leucocyte subpopulations in sedentary subjects following graded maximalm exercise with hypoxia. Eur J Appl Physiol, 67: 4, 1993, 348-53
4.Hoffman-Goetz I .Serine esterase (BLT-esterase) activity in murine splenocytes is increased with exercise but not training.Int J Sports Med, 16: 2, 1995 Feb, 94-8
5.Jakeman PM; Weller A; Warrington G .Cellular immune activity in response to increased training of elite oarsmen prior to Olympic competition.J Sports Sci, 13: 3, 1995 Jun,207-112
6.Nash MS Exercise and immunologie Med.Sci.Sport Exerc,26:21994 Feb,125
7.Newsholme EA Biochemical mechanisms to explain immunosuppression in well-trained and overtrained athletes.Int J Sports Med, 15 Suppl 3:1994 Oct, S142-7
8.Shephard RJ; Rhind S; Shek PN Exercise and the immune system. Natural killer cells, interleukins and related responses. Sports Med, 18: 5, 1994 Nov, 340-69
9.Watson RR; Moriguchi S; Jackson JC; Werner L; Wilmore JH; Freund BJ Modification of cellular immune functions in humans by endurance exercise training during beta-adrenergic blockade with atenolol or propranolol. Med Sci Sports Exerc, 18: 1, 1986 Feb, 95-100
10.Woods JA; Davis JM Exercise, monocyte/macrophage function, and cancer. Med Sci Sports Exerc, 26: 2, 1994 Feb, 147-56


Profesor Univ.Dr. Paula Drosescu
 medic primar Medicina Sportiva
 Universitatea “Al.I.Cuza” Iaşi
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

Profesor  universitar  dr.  E. Carasevi

Asistent  dr.  Fl. E.  Zugun
Facultatea de  Medicină şi Farmacie IaşI
publicat pe MedicinaSportiva.Ro: 7 februarie 2010
Cabinet Alternative Iasi
Associate Certified Coach ICF
wingwave
top
    
Atentie!

Informatiile apartin  Dr.Paula Drosescu
Materialele publicate se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia prezentata pe acest website este completa, actuala sau ca nu contine erori.
Utilizatorul trebuie sa decida si este singurul raspunzator de modul cum utilizeaza Informatile si Serviciile furnizate in aceasta sectiune;
acccesarea link-urilor se face pe raspunderea Utilizatorului.  Serviciul este furnizat pe principiul "asa cum este" sau "asa cum este disponibil" si nu este destinat a inlocui relatia medic-pacient.
MedicinaSportiva.Ro  nu poate fi responsabila de orice actiune pe care o intreprindeti pe baza respectivelor Informatii si a Serviciului.

Sectiunea este gazduita si administrata GRATUIT pe www.medicinasportiva.ro  -  a se vedea Termeni si Conditii
      
www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.