Stresul, fizic sau psihic, poate influenţa homeostazia în mod favorabil sau din contra negativ. Tot mai multe dintre lucrările din domeniul imunologiei semnalează efectele negative ale efortului fizic mai ales dacă acesta este de intensitate mare sau de intensitrate medie, dar efectuat zilnic, pe o perioadă lungă de timp. Pe de altă parte, în statisticile medicale sunt menţionate tot mai des afecţiuni trenante ale căilor respiratorii superioare, tulburări infecţioase digestive, SIDA apărute la sportivi.
   Pornind de la aceste aspecte ne-am propus:

• evaluarea rolului efortului fizic asupra organismului uman supus sistematic, prin antrenamente dirijate, la astfel de situaţii;
• cuantificarea relaţiei intensitatea efortului fizic/capacitate de reacţie a organismului la stresului din antrenament.

  Celulele natural killer (NK) ce care intervin în procesele imune mediate celular au roluri multiple printre care pe cel de control al proliferărilor celulare, controlul diferenţierii limfocitelor T helper, eliminarea directă a unor categorii celulare transformate (neoplazic sau infectate viral). Fenotipic celulele NK sunt celule de dimensiuni mari (15 µ diametru) şi care reprezintă 5-15% din populaţa de leucocite circulante. În mod curent aceste celule sunt identificate prin pozitivitatea pentru markeri membranari de tipul CD₅₆, CD₁₆ şi prin absenţa CD₃ (marker T) de pe suprafaţă. Unele din celulele NK sunt dotate cu receptori care reacţionează cu fragmentul Fc al imunoglobulinelor G pe care se fixează şi astfel îşi realizează acţiunea de citotoxicitate mediată celular anticorp-dependentă (ADCC). Funcţionabilitatea compartimentului NK în organism este esenţială supravieţuirii, deficienţele acestei populaţii fiind corelată cu patologii virale şi neoplazice grave. Susceptibilitatea variabilă a funcţiei NK la modularea din efortul fizic, aşa după cum apare din literatură, poate fi explicată prin varietatea modelelelor de studiu: compararea între sporturi opuse ca şi caracter de pregătire, prin utilizarea de eforturi unidirecţionale, prin observarea unei anumite perioade de pregătire şi nu a unui ciclu de antrenament. Astfel, o categorie de studii nu relevă modificări semnificative ale activităţii NK analizând sportivii pe durate variabile de timp (4-8 săptămăni) ce desfăşurau un efort mediu spre maxim (10). Pe de altă parte, numeroase alte studii demonstrează scăderea semnificativă a valorilor NK după eforturile de intensitate sugerând că această imunosupresie ar fi produsă în mod principal prin intermediul prostaglandinelor (9) şi/sau asociată cu o scădere în plasmă a glutaminei (8). Aceeaşi autori atrag atenţia că efectele depresoare pe LT, IL, NK nu se înregistrează numai imediat după efort ele fiind decelabile pe perioade îndelungate de timp (Nieman DC, Pedersen BK, Shephard RJ). Pe acest aspect se bazează şi teoria open - window care încearcă să explice susceptibilitatea crescută la infecţii, dezvoltarea unor tumori, boli autoimune, rezistenţă minimă la HIV a celor care practică antrenamente fizice repetate şi foarte aproape de intensitatea de 90- 97%.
    Lotul de studiu a cuprins 15 sportivi de la judo, 16 atleţi şi 10 studenţi martor de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Testările au fost efectuate pe durata a 8 luni reuşind să surprindă toate etapele de pregătire pentru acelaşi sportiv. Pentru fiecare dintre subiecţi condiţiile testării au fost aceleaşi: minim trei testări, antrenamente după ora 16, recoltarea sângelui înaintea antrenamentului şi în primele 5 minute după acesta. Analizarea probelor de sânge s-a efectuat în Laboratorul de Imunologie al Spitalului Clinic Universitar " Sf. Spiridon" Iaşi procesarea probelor respectănd standardele pentru celulele natural killer marcate radioactiv atribuind pentru fiecare raport E/T o valoare medie calcualtă conform formulei:
unde: liza % = capacitatea litică a limfocitelor; media CPM E/T = media celor trei valori înregistrate la recuperarea celulară marcată radioactiv; LS medie = media valorilor citite în cazul lizei spontane; LT medie = media valorilor înregistrate la liza totală. Au fost reţinute pentru analiză numai acele estimări în care valorile medii ale radioactivităţii, din cadrul triplicatului, au prezentat un coeficient de variabilitate sub 15%.
    Compararea ariei de citotoxicitate care se înregistrează după efort, ca efect a acestuia, cu aria de citotoxicitate bazală, dinaintea antrenamentului, defineşte noţiunea de eficienţă litică individuală (DELTA-AUCC), cu alte cuvinte capacitatea celulelor natural killer de a reacţiona, în sens pozitiv sau negativ, la stres, în cazul analizat la efortul fizic din antrenament.
AUCC defineşte o arie de citotoxicitate a limfocitelor NK (Area Under Cytotoxic Curve).
     Chiar dacă, sporturile incluse în studiu nu sunt similare ca tehnică de antrenament cuantifică efortul fizic tot prin indicele de intensitate. Acesta a fost utilizat şi de noi în cercetarea prezentă, faptul fiind motivat de două aspecte: primul rezidă în utilizarea pe parcursul unui antrenament a noţiunilor ca: număr de repetări, număr de serii, distanţe, încărcături, durata executării unui exerciţiu elemente operaţionale în pregătirea de concurs, deci, antrenorul poate să modeleze pe baza acestor rezultate de laborator mai bine antrenamentul; al doilea considerent este legat de aspectul mai mult teoretic şi mai puţin practic al determinării VO2 maxim pentru sportivi şi antrenor. Acest ultim test este indiscutabil util medicilor sportivi ca predicţie de performanţă dar, noi am dorit o abordare a realităţii din teren. Ăn urma prelucrării statistice a datelor obţinute s-a calculat, pentru fiecare caz în parte AUCC ca fiind suprafaţa de sub aria de citotoxicitate în domeniul 100:1...12,5:1 efectori/ţinte atât anteefort cât şi postefort. Analizarea datelor s-a realizat pentru fiecare din cele două sporturi separat înregistrându-se următoarele aspecte.
      Figura 1 prezintă comportamentul litic al limfocitelor la sportivii de la judo. Se remarcă faptul că valorile litice exprimate în procente DELTA AUCC sunt situate în aria valorilor sub 26%. Liza semnificativ crescută se înregistrează în zona ce corespunde unui efort de intensitate moderată.Pe măsură ce intensitatea din antrenament creşte invers proporţional se realizează o tendinţă de scădere a numărului de limfocite şi a capacităţii litice NK. Această capacitate litică rămâne pozitivă (10 - 20 liză %) la un indice de intensitate efort mai mare de 85% dar, se pare că insuficientă pentru capacitatea de apăre a organismului.
      Din punctul de vedere al efortului sportiv se pot reţine câteva aspecte:

• efortul fizic cu indice de intensitate de < 70% pare a avea un efect benefic asupra capacităţii de apărare zona 1 şi 2 din figura 1;
• antrenamentele din judo efectuate în regim  de 5 săptămânal sunt utile celor care-l practică;
• la intensităţi cuprinse în zona 70-80% intensitate din antrenament efortului fizic are în continuare efecte stimulante asupra eficienţei litice individuale dar, nu la aceeaşi parametri ca situaţia anterioară;
• eforturi de peste 80% indice de intensitate, cel puţin la cazurile noastre, au înregistrat certe depresii în apărarea nespecifică zona 3 din figura 1;

asocierea efort fizic componentă de stres nervos concură la scăderea eficienţei litice individuale.


publicat pe MedicinaSportiva.Ro: 7 februarie 2010