După 1989 piaţă românească a fost invadată de o gamă foarte largă de produse alimentare, de multe ori cumpărătorul fiind pus în dificultatea de a alege ceea ce îi trebuie. Aceasta şi datorită aspectului commercial de exepţie pentru unele dintre preparatele comercializate. Să recunoaştem că de multe cumpărăm şi abia acasă citim compoziţia produsului şi constatăm că prezintă E-uri, substanţe chimice nocive, care apar pe etichetele sau ambalajele unde sunt enumerate ingredientele produselor, mascate sub codul "E" de aditivi alimentari (aromatizanţi, coloranţi, conservanţi şi stabilizatori) declaraţi toxici sau cancerigeni de către organismele internationale. Tocmai în aceste condiţii medicul de familie poate avea un rol important, el fiind prima şi cea mai importantă verigă în realizarea unei educaţii alimentare.
Conform raportului al Comisiei Naţionale de Oncologie din 2000 în Romania cancerul este intr-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III". Factorii incriminaţi în producerea bolii sunt poluarea, chimicalele din alimente şi stress-ul.
"E"-urile, cum au fost codificate pe plan international substanţele chimice introduse in alimente, au fost astfel botezate tocmai pentru a nu îndepărta consumatorul din magazine.

MEDICUL AR TREBUI SĂ RECOMANDE EVITAREA CONSUMULUI DE:

MARGARINĂ: este un produs de dată relativ recentă, apărut în al II-lea Război Mondial, în urma raţionalizarii untului. Cercetătorii americani au descoperit, accidental, că dacă se încălzeşte la 150ºC un amestec de uleiuri vegetale, în prezenţa hidrogenului şi folosind catalizatori de nichel, se obţine un produs alb, asemănător untului, cu o structură moleculară identică cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina". Din acel moment şi până în prezent, margarina a fost îmbunătăţită cu tot soiul de coloranţi, aromatizanţi şi vitamine sintetice, devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare.
Mirosul de lapte pe care-l prezintă margarina este obţinut pe cale chimică. Grăsimile vegetale din margarină devin, după fierbere, aproape imposibil de transformat în energie de către organism.

SUPE CONCENTRATE: care conţin în exces glutamatul de sodiu E 621, considerat de specialişti una dintre cele mai cancerigene substanţe. Supele se obţin prin deshidratarea supelor şi ciorbelor, preparate normal, în cantităţi industriale, până rezultă un praf, care ulterior este amestecat cu coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi glutamat de sodiu, după care se ambalează în vid, sau sub forma de cubuleţe. Glutamatul de sodiu (o neurotoxina) provoaca migrene insuportabile, care nu pot fi tratate cu medicamente. Glutamatul se vinde producătorilor sub formă de cristale albe, fără gust si se combină întotdeauna cu alţi aditivi chimici, aromatizanţi folosind şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor şi ciupercilor.
US Food & Drug Administration a informat opinia publică din SUA ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer.

ZAHĂR: este deosebit de concentrat, el trece imediat în sânge producând hiperglicemie, ceea ce obligă pancreasul să producă în exces insulină.
Producătorii au inventat ca substituient al zahărului ASPARTAMUL (E 950 si E 951), care este cu mult mai nociv, fiind mai concentrat decât acesta. Pentru a evita efectele nocive ale zahărului, specialisţii recomandă consumul de fructe şi miere de albine, pe care organismul le asimilează fără probleme.

GEMURI, DULCEŢURI }I ALTE DULCIURI: conţin "acid citric". Toate bomboanele colorate au inclusă în compoziţie aditivi alimentari.

BĂUTURILE: cel mai folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lămâie. Aditivii E 123 si E 110, precum şi înlocuitorii de zahăr. Evitaţi să beţi băuturile cu arome de citrice, acestea fiind cele mai dăunătoare. Coloranţi folosiţi sunt E102 (tartrazina) si E 110. Doza maximă admisă pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisă este de 30 mg/kg.
Băuturile alcoolice (vinul), sunt conservate cu metabisulfit, care dă limpezime, dar care este hepatoxic. {n procesul de pasteurizare al berii sunt folosite substanţe chimice care provoaca migrene. Din punct de vedere al aditivilor alimentari, tăriile (vodca, whisky, etc.) nu prezintă pericol; lichiorurile au în schimb: E 102, E 110, etc.

PRODUSELE DE CARMANGERIE se conservă cu ajutorul glutamat de sodiu la care se mai adaugă în funcţie de reţeta producătorului un şir întreg de aditivi alimentari. Mai mult din punctul de vedere al calităţii în principii alimentare conţinutul de grăsimi este ridicat comparativ cu alte produse din carne, iar aportul proteic nu este calitativ (nu se poate include la preparare carnea macră!).

GUMA DE MESTECAT: prezintă în compoziţie E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 sau alte variante. Este cel puţin ciudat că într-un produs destinat copiilor se pot găsit atâtea substanţe care să afecteze sănătatea copiilor şi poate din acest motiv medicul de familie trebuie să atragă atenţia mamelor venite la consultaţie.  

continuare ...   →   Lista aditivilor alimentari toxici

publicat pe MedicinaSportiva.Ro: 2 decembrie 2009