Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva
EFSMA european federation of sports medicine associations
www.medicinasportiva.ro
Newsletter Medicina Sportiva
  english
Societatea Romana de Medicina Sportiva


Home       • Contact       • Manifestări interne       • Revista      • Manifestări externe      • Informatii utile     • Sport
 


"Medicina Sportiva" Nr.5 - 2006
ARTICOLE ORIGINALE


Reeducarea funcţională ambulatorie a genunchiului după ligamentoplastie

Mirela Lucia Călina1, Despina Beer2
1Universitatea din Craiova, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
2Ministerul Justitiei

Rezumat. Prin poziţia şi rolul său în biomecanica statică şi dinamică a membrului inferior şi prin slaba sa acoperire cu ţesuturi moi, genunchiul este una dintre articulaţiile cele mai predispuse la acţiunea unor traumatisme directe sau indirecte. Din totalul traumatismelor de genunchi, leziunile ligamentului încrucişat anterior (LIA) sunt din ce în ce mai frecvente. Scopul acestei lucrări este de a evalua eficienţa unui program de reeducare funcţională a genunchiului după reconstrucţia chirurgicală a LIA, conform tehnicii os- tendon rotulian-os".Pentru aceasta au fost comparate rezultatele a două grupuri de pacienţi operaţi; primul grup a beneficiat de un program de recuperare efectuat exclusiv în ambulatoriu, iar cel de-al doilea grup a fost reeducat iniţial într-un serviciu de Medicină Fizică şi Recuperare, în regim de spitalizare completă timp de 3 săptămâni.

Cuvinte cheie:genunchi, ligament încrucişat anterior , reeducare ambulatorie.
 
Introducere
 
 Progresele înregistrate de terapia chirurgicală şi de recuperare au facilitat conduita terapeutică postoperatorie la pacienţii care au beneficiat de reconstrucţia chirurgicală a ligamentului încrucişat anterior (LIA) al genunchiului.
 Noile tehnici operatorii, în special cele artroscopice, sunt mai puţin invazive şi afectează într-o măsură mai mică structurile articulare şi periarticulare, asigură o mai bună stabilitate a transplantului, permiţând mobilizarea şi sprijinul imediate (1).
 În paralel, perfecţionarea tehnicilor de reeducare funcţională, ca lucrul în lanţ kinetic închis, au permis accelerarea recuperării, diminuând totodată solicitările asupra genunchiului (2,3,4).
 Aceste progrese au permis ca tehnicile de reeducare ambulatorie, iniţiate de către Shelbourne (5,6,7), să câştige teren în faţa tehnicilor clasice de reeducare după reconstrucţia chirurgicală a LIA, care presupun efectuarea recuperării într-un serviciu de Medicină Fizică şi Recuperare Medicală, în regim de spitalizare completă.
 Obiectivul acestei lucrări este de a evalua eficienţa unui program de reeducare funcţională a genunchiului, efectuat în ambulatoriu, după reconstrucţia chirurgicală a leziunilor LIA, conform tehnicii „os- tendon rotulian - os".
 Pentru aceasta au fost comparate rezultatele a două grupuri de pacienţi operaţi: primul grup a beneficiat de un program de recuperare efectuat exclusiv în ambulatoriu, iar cel de-al doilea grup a fost reeducat iniţial într-un serviciu de medicină fizică şi recuperare, în regim de spitalizare completă timp de 3 săptămâni.

Material şi metodă

Studiul a fost efectuat în perioada iunie 2003-iulie 2005 pe un număr de 24 pacienţi, 16 de sex masculin şi 8 de sex feminin, cu vârsta medie de 24 ani, 70% (17) dintre ei fiind sportivi de performanţă, 23% (5) practică sportul în timpul liber, iar 7% (2) sunt nesportivi (grafic nr.1).
Selecţia pacienţilor s-a făcut pe baza următoarelor criterii: ruptura LIA ± leziune de menisc, operată conform tehnicii "os-tendon rotulian-os", la distanţă de traumatism şi acceptul de a beneficia de programul de reeducare şi de monitorizarea medico-chirurgicală propuse.
Au fost excluşi din studiu pacienţii care suferiseră o altă intervenţie chirurgicală pe genunchi (cu exccepţia artroscopiei exploratorii sau pentru meniscectomie), cei cu patologie artrozică asociată, cei cu leziuni grave ale celorlalte structuri ale genunchiului, care au necesitat intervenţii chirurgicale asociate şi cei care au întrerupt supravegherea medico-chirurgicală înainte de 4 luni

Pe parcursul spitalizării în serviciul de ortopedie, reeducarea a început a doua zi postoperator şi s-a axat pe recuperarea extensiei, a flexiei, pe „zăvorârea genunchiului", ca şi pe reluarea mersului cu atelă şi cu cadru.

La externarea din spital, pacienţii au fost împărţiţi în mod aleatoriu în 2 grupuri, în funcţie de reeducarea efectuată pe parcursul primei luni postoperator:

  • grupul A, cu reeducare exclusiv ambulatorie

  • grupul B, cu spitalizare şi reeducare într-un serviciu de medicină fizică şi recuperare.

Reeducarea şi monitorizarea postoperatorie a pacienţilor a fost făcută conform unui protocol înmânat fiecărui pacient la externare, care conţinea date generale despre intervenţia chirurgicală şi programul de reeducare, sfaturi legate de reluarea activităţii sportive, exerciţiile la domiciliu şi o anexă cu programul kinetic.
Recoltarea datelor şi evaluarea pacienţilor s-au făcut conform protocolului stabilit la 3, 6 săptămâni, 4, 6 luni şi un an postoperator.

Datele recoltate se referă la diferiţi parametri :

  • generali (vârstă, sex, talie, greutate);
  • detalii despre traumatismul suferit;
  • intervalul liber între acesta şi momentul intervenţiei chirurgicale;
  • tehnica folosită;
  • activitatea sportivă anterioară (sportul practicat, nivelul de performanţă).

La fiecare consultaţie au fost investigate:

  • epanşamentul lichidian (ecografic) cu cotaţia 0-3 (0 = fără ; 1 = minim-lamă; 2 = mediu; 3 = important);
  • amplitudinea în grade (goniometric) pentru flexia şi extensia genunchiului;
  • starea ligamentelor genunchiului conform testului Lachman-Trillat (0 = absenţă sertar; +/- sertar minim; + = sertar moderat; ++ = sertar important)
  • scorul funcţional Lysholm (evaluarea instabilităţii, durerii, tumefacţiei şi blocajului articular, cu cotaţia 0-100 : 0-64 = slab; 65-83 = mediu; 84-100 = bun/excelent).

Faza de readaptare la activităţile cotidiene (mers, urcare şi coborâre de scări) durează 4-6 săptămâni şi presupune reluarea mersului fără sprijin, obţinerea unei extensii complete a genunchiului şi a unei flexii active peste 120°. Suspendarea sprijinului la mers se va face în momentul obţinerii unui control bun al genunchiului în ortostatism (3-4 săptămâni).

Reeducarea grupului A a fost efectuată de către un kinetoterapeut ales de către pacient, 3 şedinţe pe săptămână, timp de 6 săptămâni, efectuându-se şi exerciţii la domiciliu pentru a grăbi recuperarea.

Reeducarea pacienţilor din grupul B s-a făcut în condiţii de internare într-un serviciu de Medicină Fizică şi Recuperare, 2 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, timp de 3 săptămâni şi apoi în ambulatoriu ca şi grupul A.

Faza de autoreeducare este cuprinsă între 6 săptămâni şi 4 luni postoperator, pe parcursul ei fiind suspendată kinetoterapia, pentru a se evita suprasolicitarea genunchiului. Pacienţii au urmat un program de exerciţii la domiciliu şi şi-au reluat progresiv activitatea sportivă (înot, apoi bicicletă).

Faza de reeducare musculară şi proprioceptivă se derulează între 4-6 luni postoperator şi permite recuperarea maximă a amplitudinii de mişcare, a forţei şi stabilităţii genunchiului.

Faza de readaptare sportivă se întinde între 6 luni şi 1 an postoperator şi permite reluarea progresivă a activităţii sportive, a antrenamentelor şi apoi a competiţiei.

Rezultate

Cei 24 pacienţi studiaţi (12 în grupul A şi 12 în grupul B), au avut vârsta medie de 24±7 ani, talia (T) de 172±8 cm, greutatea (G) de 69±11 kg.
Preoperator testul Lachmann a fost + la toţi pacienţii studiaţi, existând o instabilitate adevărată sau un risc crescut de instabilitate.
La 3/4 dintre pacienţi s-a intervenit chirurgical la 1 an de la traumatism, iar dintre aceştia 1/2 au fost operaţi după 6 luni şi 1/3 după 3 luni, neexistând diferenţe semnificative între cele 2 grupuri.
Frecvenţa leziunilor meniscale este mai importantă în grupul A (43%), decât în grupul B (19%).
Compararea mobilităţii în extensie şi flexie în diferite momente postoperatorii nu a evidenţiat nici o diferenţă semnificativă între cele 2 grupuri, cu excepţia flexiei genunchiului la 3 săptămâni postoperator (tabelul nr 1).
Evoluţia edemului în diferite momente postoperatorii nu a evidenţiat nici o diferenţă semnificativă între cele 2 grupuri.
Laxitatea reziduală (test Lachmann) la un an de la intervenţia chirurgicală nu a evidenţiat diferenţe semnificative între cele 2 grupuri (tabelul nr. 2) şi nici scorul funcţional Lysholm (tabelul nr 3).

Concluzii

Reeducarea funcţională după plastia chirurgicală a ligamentului încrucişat anterior se poate efectua ambulatoriu, încă de la ieşirea din serviciul de ortopedie şi se bazează pe un protocol bine definit şi simplu, constând în tehnici kinetoterapeutice uşor de efectuat şi relativ puţin numeroase.

O supraveghere medicală săptămânală în timpul primei faze de reeducare este de dorit deoarece poate ameliora rezultatele, permiţând respectarea mai riguroasă a programului kinetic şi ajustarea sa în funcţie de fiecare pacient, precum şi depistarea precoce a eventualelor complicaţii.

O bună cooperare pacient – kinetoterapeut – medic a permis obţinerea unor rezultate comparabile între reeducarea funcţională ambulatorie şi cea din serviciul de medicină fizică şi recuperare, după reconstrucţia chirurgicală a ligamentului încrucişat anterior.


Grafic nr. 1


Tabelul nr. 1
Evoluţia amplitudinii articulare


Extensie

Flexie


Grup A

Grup B

Grup A

Grup B

3 săptămâni

- 3,9 + - 4,8

- 2,2 + - 3,6

96 + - 17

109 + - 13

6 săptămâni

- 1,6 + - 3,9

- 2,61 + - 5,1

119 + - 17

121 + - 12

4 luni

- 0,1 + - 3,3

- 1,3 + - 4,3

136 + - 10

137 + - 9

6 luni

0, 5 + - 3,1

0,22 + - 3,7

138 + - 11

142 + - 6

1 an

0,6 + - 1,9

- 0, 16 + - 2,7

141 + - 8

143 + - 6


Tabelul nr. 2
Laxitatea reziduală la 1 an postoperator
Test Lachmann manual
la 1 an postoperator

Grup A


Grup B

0 sau + -

61%

60%

+

35%

40%

++

4%

0%


Tabelul nr. 3
Rezultatele funcţionale

Scor funcţional Lysholm

Grup A

Grup B

6 săptămâni

78 + - 11

64 + - 15

4 luni

90 + - 8

82 + - 14

6 luni

92 + - 6

90 + - 7

1 an

96 + - 5

94 + - 6

Bibliografie

  1. Boileau P., Rémi M., Lemaire M., Rousseau P., Desnuelle C., Argenson C., (1999) Plaidoyer pour une rééducation accélérée après ligamentoplastie du genou par un transplant os-tendon rotulien-os, Rev Chir Orthop, 85, pp475-490 ;
  2. Beynnon BD., Johnson RJ., Fleming BC., Stankewich CJ., Renström PA,. Nichols CE., (1997) The strain behavior of the anterior cruciate ligament during squatting and active flexion-extension. Comparison of an open and a closed kinetic chain exercise. Am J Sports Med, 25(6), pp 823-829;
  3. Beynnon BD., Fleming BC., Johnson RJ., Nichols CE., Renström PA., Pope MH., (1995) Anterior cruciate ligament strain behavior during rehabilitation exercises in vivo. Am J Sports Med, 23(1), pp 24-34;
  4. Bynum EB., Barrack RL., Alexander AH., (1995), Open versus closed chain kinetic exercises after anterior cruciate ligament reconstruction. A prospective randomized study. Am J Sports Med, 23(4), pp 401-406;
  5. Shelbourne KD., Nitz P.,(1990) Accelerated rehabilitation after anterior cruciate ligament reconstruction. Am J Sports Med, 18(3), pp 292-299;
  6. Shelbourne KD., Klootwyk TE., Wilckens JH., DeCarlo MS., (1995), Ligament stability two to six years after anterior cruciate ligament reconstruction with autogenous patellar tendon graft and participation in accelerated rehabilitation program. Am J Sports Med, 23(5), pp 575-579;
  7. Shelbourne KD.,Gray T., (1997), Anterior cruciate ligament reconstruction with autogenous patellar tendon graft followed by accelerated rehabilitation. A two to nine years follow-up. Am J Sports Med, 25(6), pp 786-795.



top
Realizator Web - Dr.Gabriel Panait Informatiile apartin S.Ro.M.S - persoana contact Dr.Mirela Vasilescu


Sectiunea Societatii Romane de Medicina Sportiva este gazduita si administrata GRATUIT pe www.medicinasportiva.ro  -  a se vedea Termeni si Conditii



www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.