Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva
Policlinica Vitan - Cabinetele Medicale Grupate Vitan
Newsletter Medicina Sportivawww.medicinasportiva.ro
Societatea Romana de Medicina Sportiva


HOME CONTACT DESPRE NOI
FORUM Cum sa?...
 

 


Sinovita de sold la copil

Conceperea si aplicarea programelor de kinetoterapie pe etape
Etapa I Kinetoterapia şi mijloacele asociate ei fac parte din schema generală de tratament. Kinetoterapia se aplică de două ori pe zi şi urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:
  1. Combaterea durerii;
  2. Combaterea contracturii adductorilor şi psoasului;
  3. Dezvoltarea mobilităţii;
  4. Dezvoltarea tonusului muscular general;
  5. Menţinerea marilor funcţii vitale la valori normale;                             ....continuare
 





Sinovita de sold la copil

Conceperea si aplicarea programelor de kinetoterapie pe etape


Etapa I
În această etapă medicul ortoped recomanda inslalarea tracţiunii în ax şi începerea kinetoterapiei. Kinetoterapia şi mijloacele asociate ei fac parte din schema generală de tratament. Kinetoterapia se aplică de două ori pe zi şi urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:

  1. Combaterea durerii;
  2. Combaterea contracturii adductorilor şi psoasului;
  3. Dezvoltarea mobilităţii;
  4. Dezvoltarea tonusului muscular general;
  5. Menţinerea marilor funcţii vitale la valori normale;
1.Combaterea durerii
Durerea este un fenomen patologic complet cu multiple implicaţii anatomo-fiziologice şi psiho-intelectuale. Durerea este prezentă la mers. Principalele mijloace folosite în tratarea durerii:
a) Tracţiunea în ax folosindu-se instalaţii speciale. Tracţiunea în ax scade presiunea intraarticulară şi o dată cu aceasta scade durerea.
b) Vibromasaj la nivelul adductorilor şi a marelui fesier.

c) Căldura locală este cunoscută de mult timp. Chiar din practica medicinii populare. Căldura locală prin iritaţia pielii declanşează medular inhibiţia presinaptică la fel ca substanţele uşor iritante din diversele unguente antalgice. Principalele surse de căldură locală folosite pot fi: compresa caldă, parafina termofosul, radiaţia infraroşie 3-5'.
Parafina locală s-a aplicat 15-20' după care se incep tehnicile kinetoterapeutice.
d) Masajul sub formă de netezire si frământat a constituit un mijloc important aplicatla începutul şi sfârşitul şedinţei de recuperare. Durată 10-15'.
e) Aplicaţiile reci (crioterapia) da rezultate deosebite prin efectul antalgic.

2. Combaterea contracturii adductorilor

Contractura se datorează ischemiei la nivelul capului femural.
Pentru favorizarea circulaţiei se pot folosi următoarele proceduri:
  • Masajul
  • Termoterapie locală
  • Electroterapie:
    • unde scurte
    • băi galvanice
    • lumină polarizantă
  • kinetoterapia activă şi activă cu rezistenţă pe antagonist.
3. Dezvoltarea mobilităţii articulaţiei şoldului Dezvoltarea mobilităţii articulaţiei şoldului în sinovita de sold reprezintă obiectivul central ce începe a fi îndeplinit încă din perioada instalării tracţiunii în ax. în această etapă se va înlătura zilnic de 2 ori tracţiunea în ax şi se vor aplica programe de kinetoterapie pasivă, pasivo activă, activă şi activă cu rezistenţă. Kinetoterapia va fi aplicată la pat fără a se permite ortostatismul. Kinetoterapia pasivă:
  1. Posturări - Posturările pot fi efectuate folosind dispozitive adecvate sau confecţionate din perne, pături, etc.
  2. Mobilizări pasive – efectuate de către kinetoterapeut
Kinetoterapia autopasivă Mobilizarea autopasivă este o formă de exerciţiu pasiv mult utilizată deoarece pacientulare posibilitatea să o execute de mai multe ori pe zi. În efectuarea acestei kinetoterapiicopilul a fost învăţat să-şi folosească membrul inferior sănătos.
Kinetoterapia activo-pasivă Reprezintă combinarea exerciţiilor pasive cu cele active. Este o etapă de tranziţie sprekinetoterapia complexă activă. Se mai numeşte exerciţiu activ asistat şi se indică atunci când:
  • Pacientul are o forţă musculară insuficientă să mobilizeze segmentul de membruinferior.
  • Mişcarea activă liberă se face pe direcţii deviate datorită insuficienţei forţei musculare.
  • Pacientul se teme de a mobiliza singur segmentul din cauza durerii.
Kinetoterapia activă

Kinetoterapia activă rămâne baza recuperării în sinovita de sold. Exerciţiul activ efectuat la pat pe perioada tracţiunii în ax fereşte articulaţia de noi dereglări, contribuind la dezvoltarea mobilităţii, forţei musculare şi revascularizării capului femural. Se efectuează de două ori pe zi după care se aplică tracţiunea în ax. In timp ce în mişcarea pasivă se pot depăşi anumite limite, ducând la reflexe de întindere ("Strech reflex") determinând contractura musculară, mişcarea activă nu produce acest lucru.

Unghiurile fiziologice în articulaţia coxofemurală au valori mari (flexie 120°, extensie 20°, abducţie 45°, adducţie 30°, rotaţie internă 30°, rotaţie externă 60°). O bună parte din aceste amplitudini nu sunt utilizate în activitatea obişnuită.

Programul de kinetoterapie activă urmareste:

  • Flexia
  • Extensia
  • Abducţia
  • Adducţia
  • Rotaţia internă şi externă.
Program de kinetoterapie activă la pat: Dezvoltarea extensiei După tracţiune în ax timp de până la 10 zile aplicând de 2 ori pe zi kinetoterapie şi mijloace asociate, în urma efectuării unei radiografii din faţă şi profil, ortopedul apreciază dacă se poale relua mersul. In urma deciziei acestuia se începe mersul în salon cu cadrul de mers.

Etapa a II-a

Reprezintă etapa când bolnavul a reluat mersul cu cadru fără a încărca şoldul cu greutatea corpului în totalitate. Această etapă se desfăşoară la sala de kinetoterapie şi la bazinul de hidrokinetoterapie.

Obiectivele
acestei etape sunt reprezentate de continuarea obiectivelor din etapa anterioară la care s-a adăugat reeducarea mersului. Recomandări:
  1. Scădere în greutate chiar sub greutatea ideală dacă este necesar.
  2. Evitarea săriturilor, a mersului prelungit, şi a terenului accidentat.
  3. Controlul mental al mersului fără şchiopâtare.
  4. Mers zilnic pe bicicletă.
  5. Efectuarea zilnic a programului de kinetoterapie învăţat în spital.

Hidrokinetoterapia a prezinta mari avantaje. Căldura apei sedeaza durerea, a relaxeaza musculatura şi creste complianţa ţesuturilor moi. Toate acestea cresc mobilitatea articulaţiei şoldului. Datorită acţiunii principiului lui Arhimede s-a obţinut descărcarea corpului de greutate. Mişcările sunt facilitate în apă dacă sunt efectuate de jos în sus. Bazinul de hidrokinetoterapiea permis reluarea mersului fără sprijin înainte ca acesta să fie permis pe uscat. Kinetoterapia în bazin a cuprins:

    • flexii-extensii
    • abducţii-adducţii
    • rotaţii
    • pedalaj
    • circumducţii
    • înot terapeutic
    • brass
    • diferite forme de mers

Bibliografie

  1. Apostol L., Vlad T., Ţopa E., Roman I., “Bazele teoretico-metodice ale kineziterapiei, Evaluarea neuromioartrokinetică; Evaluarea funcţională cardiorespiratorie, Editura Omnia 1992.

  1. Baciu C., “Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor”, Editura Sport turism, Bucureşti, 1977

  1. Baciu C., Semiologia clinică a aparatului locomotor. Bucureşti, 1975

  1. Cristea, “Kinetoterapie pre şi postoperatorie”, Ed. Medicală, Bucureşti 1981

  1. Cristu Leonida, “Leziuni fracturare ale oaselor diafizare ale membrelor la copii”, Editura Medicala, Bucureşti, 1988.

  1. Denischi A., Medrea O., Panait M., “Fiziopatologia sechelelor post-traumatice ale membrelor”, Bucureşti, 1972

  1. Ifrim M., G. Niculescu, “Compendiu de anatomie”, Editura ştiinţifică şi enciclopedică-Bucureşti 1988

  1. Ionescu Adrian N., “Gimnastica medicală”, Editura ALL, Bucuresti, 1994.

  1. Prof. Dr. G. Dan - Ortopedie neuromotorie U.M.F., 1996

  1. Moţet Dumitru, “Psihopedagogia recuperării”, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti 2001

  1. Proca E., “Patologie chirurgicală volumul 3, Ortopedia”, Editura medicală, Bucureşti, 1988

  1. Robănescu N., “Readaptarea copilului handicapat fizic”, Ed. Medicală Bucureşti, 1976.

  1. Sbenghe T., “Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor”, Ed. Medicală, Bucureşti 1981

  1. Teleki, Boican, Dumitrescu, “Recuperarea prin mijloace flzicale în sechelele post-traumatice ale membrelor”, Bucureşti 1976

  1. Voiculescu, I. C. Petricu, “Anatomia şi fiziologia omului, ediţia a IV-a”, Editura Medicală, Bucureşti 1971

  1. T. Z Sbenghe, “Kinetoterapie profilactică, terapeutică şi de recuperare”, Bucureşti 1994, reeditată.


8 septembrie 2007                                                                                                                                           Alexandru Lefter
 
Materialul publicat reprezinta opinia autorului si se incadreaza in standardele stiintifice acceptate la momentul publicarii, dar stiinta este in permanenta schimbare si de aceea MedicinaSportiva.Ro nu poate garanta ca informatia este completa, actuala sau ca nu contine erori; materialul nu constituie si nu substituie consultatia medicala; de aceea folositi acest material doar pentru informare si nu pentru autodiagnosticare sau autotratament - in cazul in care aveti suspiciuni in ceea ce priverste starea Dvs. de sanatate - adresati-va medicului de specialitate.
Pentru alte intrebari - adresati-va autorului.
Materialul prezentat poate suferi modificari ulterioare.

top

 

 

Aceso Suport
Web Suport

www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.